Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru lăcustar

LĂCUSTÁR, lăcustari, s. m. Pasăre migratoare cu pene trandafirii pe corp și negre-violete pe cap, pe picioare și la coadă, care se hrănește mai ales cu lăcuste (Sturnus roseus). – Lăcustă + suf. -ar.
LĂCUSTÁR, lăcustari, s. m. Pasăre migratoare cu pene trandafirii pe corp și negre-violete pe cap, pe picioare și la coadă, care trăiește prin găurile stâncilor și se hrănește mai ales cu lăcuste (Sturnus roseus). – Lăcustă + suf. -ar.
lăcustár s. m., pl. lăcustári
lăcustár s. m., pl. lăcustári
LĂCUSTÁR ~i m. Pasăre migratoare, de talie mică, cu un moț în creștet, cu penaj trandafiriu, care se adăpostește prin găurile stâncilor și se hrănește, mai ales, cu lăcuste. / lăcustă + suf. ~ar
LĂCUSTÁR (< lăcustă) s. m. Specie de pasăre călătoare din ordinul paseriformelor, înrudită cu sturzul, lungă de 21-23 cm, cu pene trandafirii pe piept, negre strălucitoare pe cap, gât, aripi și pe coadă, având un moț de pene pe cap (Sturnus roseus). Se hrănește în special cu lăcuste. În România trăiește, în timpul verii, cuibărind în colonii pe locuri stâncoase sau maluri lutoase, în special în Dobrogea.

Lăcustar dex online | sinonim

Lăcustar definitie

Intrare: lăcustar
lăcustar substantiv masculin