LĂCĂTUȘĂRÍE, (2) lăcătușării, s. f. 1. Meseria lăcătușului. 2. Atelierul lăcătușului. [Var.: lăcătușeríe s. f.] – Lăcătuș + suf. -ărie.

LĂCĂTUȘERÍE s. f. v. lăcătușărie.

LĂCĂTUȘĂRÍE, lăcătușării, s. f. 1. Meseria lăcătușului. 2. Atelierul lăcătușului. [Var.: lăcătușeríe s. f.] – Lăcătuș + suf. -ărie.

LĂCĂTUȘERÍE s. f. v. lăcătușărie.

LĂCĂTUȘĂRÍE, lăcătușării, s. f. 1. Meseria lăcătușului; operațiile efectuate de acesta. 2. Atelier în care se lucrează la asamblarea sau ajustarea pieselor mecanice cu unelte portabile.

lăcătușăríe s. f., art. lăcătușăría, g.-d. art. lăcătușăríei; pl. lăcătușăríi, art. lăcătușăríile

lăcătușăríe s. f., art. lăcătușăría, g.-d. art. lăcătușăríei; pl. lăcătușăríi, art. lăcătușăríile

LĂCĂTUȘĂRÍE ~i f. 1) Atelierul lăcătușului. 2) Meseria de lăcătuș. [G.-D. lăcătușăriei] /lăcătuș + suf. ~ărie

lăcătușerie f. 1. meșteșugul lăcătușului; 2. unelte făurite de el.

lăcătușăríe f. Meseria de lăcătuș.