lăbuță definitie

6 definiții pentru lăbuță

LĂBÚȚĂ, lăbuțe, s. f. Diminutiv al lui labă. – Labă + suf. -uță.
LĂBÚȚĂ, lăbuțe, s. f. Diminutiv al lui labă. – Labă + suf. -uță.
LĂBÚȚĂ, lăbuțe, s. f. Diminutiv al lui labă. [Veverița] în două lăbuțe, își netezi mustățile. C. PETRESCU, R. DR. 93. O Lebădă și cîteva maimuțe Înconjurau dihania neroadă Ce se lăsase moale pe lăbuțe. TOPÎRCEANU, B. 97. Cîteodată îl lua în lăbuțele lui dinainte. ISPIRESCU, L. 286.
lăbúță s. f., g.-d. art. lăbúței; pl. lăbúțe
lăbúță s. f., g.-d. art. lăbúței; pl. lăbúțe
lăbuță, lăbuțe s. f. (dim.) palmă.

lăbuță dex

Intrare: lăbuță
lăbuță substantiv feminin