LĂBĂDUÍ, lăbăduiesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A trăi, a viețui, a locui. La marginea unei mări lăbăduia odată un moș pescar. ȘEZ. VI 139.

LĂBĂDUÍ, lăbăduiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A trăi, a viețui, a locui. – Magh. lábbadni.

LĂBĂDUÍ vb. v. exista, fi, trăi, viețui.

lăbăduí (-uiésc, -ít), vb. – (Trans.) A locui, a trăi. Mag. lábadni „a se restabili, a se restatornici” (Drăganu, Dacor., IX, 211).

lăbădui vb. v. EXISTA. FI. TRĂI. VIEȚUI.