11 definiții pentru kripton
KRIPTÓN s. n. Element chimic din familia gazelor nobile, incolor, fără miros și fără gust. – Din
fr. krypton. KRIPTÓN s. n. Element chimic din familia gazelor nobile, incolor, fără miros și fără gust. – Din
fr. krypton. KRIPTÓN s. n. Element chimic din familia gazelor rare.
KRIPTÓN s.n. Element chimic din familia gazelor rare, folosit la umplerea becurilor cu incandescență. [Var. cripton s.n. / < fr. krypton, cf. gr. kryptos – ascuns].
KRIPTÓN s. n. element chimic din familia gazelor inerte, obținut prin distilarea fracționată a aerului lichid, folosit la becurile cu incandescență. (< fr. krypton)
KRIPTÓN n. Element chimic din familia gazelor rare, incolor, fără miros și fără gust, folosit la umplerea becurilor cu incandescență. /< fr. krypton Kr, simbol chimic pentru kripton. KRIPTÓN (< fr. {i}; {s} kryptos „ascuns”) s. n. Element chimic (Kr; nr. at. 36, m. at. 83,8) din familia gazelor nobile, obținut prin distilarea fracționată a aerului lichid. Se combină numai cu fluorul, la temperatura aerului lichid, sub acțiunea descărcărilor electrice la întuneric. A fost descoperit (1898) de Sir W. Ramsey și M.W. Travers. Kripton dex online | sinonim
Kripton definitie
Intrare: kripton
kripton substantiv neutru (numai) singular
cripton substantiv neutru (numai) singular