kinestezie definitie

10 definiții pentru kinestezie

CHINESTEZÍE s. f. Capacitatea de a percepe mișcarea diferitelor părți ale corpului. – Din fr. kinesthésie.
CHINESTEZÍE s. f. Totalitatea senzațiilor care reflectă mișcările omului și ale părților corpului său. – Din fr. kinesthésie.
!chinestezíe (senzație de mișcare) (chi-nes-/chin-es-) s. f., art. chinestezía, g.-d. chinestezíi, art. chinestezíei
chinestezíe (senzație de mișcare) s. f. (sil. mf. chin-) → estezie
CHINESTEZÍE s.f. Totalitatea senzațiilor de mișcare pe care ni le dă corpul nostru. [Gen. -iei, scris și kinestezie. / < fr. kinesthésie, cf. gr. kinein – a se mișca, aisthesis – senzație].
KINESTEZÍE s.f. v. chinestezie.
CHINESTEZÍE s. f. formă a sensibilității care face posibilă perceperea propriilor mișcări. (< fr. kinesthésie)
CHINESTEZÍE f. Totalitate a simțurilor corpului omenesc, bazate pe sensibilitate, fără participarea văzului. /<fr. kinesthésie
CHINESTEZÍE (< fr. {i}; {s} gr. kinein „a se mișca” + aisthesis „percepere”) s. f. Capacitatea organismului uman și animal de a percepe și localiza mișcarea imprimată diferitelor părți ale corpului numai pe baza sensibilității profunde, fără participarea văzului. C. profundă = capacitatea de a percepe și localiza mișcările unor viscere.
CHIN-1, v. CHINO-1. □ ~estezie (v. -estezie), s. f., totalitatea senzațiilor de mișcare pe care ni le dă corpul nostru.

kinestezie dex

Intrare: chinestezie
kinestezie substantiv feminin (numai) singular
chinestezie (numai) singular substantiv feminin
  • silabisire: chi-nes-, chin-es-