karait definitie

O definiție pentru karait

KARAIT, -Ă (anait, -ă) (< cuv. ebr.) s. m. și f. (La pl.) Membru al unei secte iudaice, înființată de Anan ben David (765), în Persia, ca un grup disident, care acceptă ca singureă lege divină Tora. S-a răspândit în Europa Răsăriteană și în Orientul Apropiat.

karait dex

Intrare: karait
karait admite vocativul substantiv masculin
anait substantiv masculin admite vocativul