KÁMĂ s.f. (Geol.) Formă de relief izolată la partea superioară a unei delte, cu aspect neted, care ia naștere datorită sedimentării fluviatile sau lacustre a materialului detritic între o masă de gheață stagnantă și versanții văii. [< engl. kame < cuv. scoțian].

KÁMĂ s. f. Formă de relief izolată în partea superioară a unei delte, cu aspect neted, care ia naștere datorită sedimentării fluviatile sau lacustre a materialului detritic între o masă de gheață stagnantă și versanții văii. (din engl. kame < scoț. kame = pieptene < engl. med. (de N) camb = pieptene < engl. veche)