juntă definitie

8 definiții pentru juntă

JÚNTĂ, junte, s. f. Nume dat unor organe de stat sau unor organizații politice în Spania și în unele țări din America de Sud. [Pr.: huntă] – Din sp. junta, fr. junte.
JÚNTĂ, junte, s. f. Nume dat unor organe de stat sau organizații politice în Spania și în unele țări din America de Sud. [Pr.: huntă] – Din sp. junta, fr. junte.
júntă (hisp.) [j pron. h] s. f., g.-d. art. júntei; pl. júnte
júntă s. f. [ j pron. sp. h ], g.-d. art. júntei; pl. júnte
JÚNTĂ s.f. Uniune, organizație restrânsă. ♦ Denumire dată în țările iberice și latino-americane unui grup de insurgenți care cucerește puterea de stat prin forța armelor. [Pron. hun-. / < fr. junte, sp. junta].
JÚNTĂ [HUNTĂ] s. f. 1. (în unele țări din America Latină și Spania) organ colectiv sau organizație politică. 2. (în țările din America Latină) guvern dictatorial. 3. (în Anglia) grup ocult de personalități influente. (< sp. junta, fr. junte)
JUNTĂ [pr.: húntă] ~e f. (mai ales în țările latino-americane și în Spania) Guvern instalat în urma unei rebeliuni militare. /<sp. junta
* júntă f., pl. e (sp. pg. junta, adunare, d. lat. juncta, unită, jungere, a uni. V. a-jung). Nume dat în Spania și Portugalia diferitelor adunărĭ administrative: numeroase junte insurecționale fură create în Spania în timpu ocupațiuniĭ franceze.

juntă dex

Intrare: juntă
juntă substantiv feminin
  • pronunție: huntă