Dicționare ale limbii române

5 definiții pentru juncușor

JUNCUȘÓR, juncușori, s. m. (Rar) Diminutiv al lui june;, juncuț. – Junc + suf. -ușor.
JUNCUȘÓR, juncușori, s. m. Diminutiv al lui junc; juncuț. – Junc + suf. -ușor.
JUNCUȘÓR, juncușori, s. m. Diminutiv al lui junc. Băiatul meu are și doi juncușori frumușei și buni. ȘEZ. IV 231.
juncușór (rar) s. m., pl. juncușóri
juncușór s. m., pl. juncușóri

Juncușor dex online | sinonim

Juncușor definitie

Intrare: juncușor
juncușor substantiv masculin admite vocativul