Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

6 defini╚Ťii pentru junctur─â

JUNCT├ÜR─é, juncturi, s. f. (Rar) Jonc╚Ťiune; spec. locul de unire a dou─â forma╚Ťiuni anatomice. ÔÇô Din lat. junctura, fr. joncture.
JUNCT├ÜR─é, juncturi, s. f. (Livr.) Jonc╚Ťiune; (spec.) locul de unire a dou─â forma╚Ťiuni anatomice. ÔÇô Din lat. junctura, fr. joncture.
junct├║r─â (junc-tu-) s. f., g.-d. art. junct├║rii; pl. junct├║ri
junct├║r─â s. f. (sil. junc-), g.-d. art. junct├║rii; pl. junct├║ri
JUNCT├ÜR─é s.f. (Liv.) Leg─âtur─â, loc de unire, jonc╚Ťiune; (spec.) locul de unire a dou─â forma╚Ťiuni anatomice. [< lat. iunctura].
JUNCT├ÜR─é s. f. jonc╚Ťiune; locul de unire a dou─â forma╚Ťiuni anatomice. (< lat. iunctura, fr. joncture)

Junctur─â dex online | sinonim

Junctur─â definitie

Intrare: junctur─â
junctur─â substantiv feminin
  • silabisire: junc-tu-r─â