Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

8 defini╚Ťii pentru jumel─â

JUM├ëL─é, jumele, s. f. Pies─â de articula╚Ťie pentru arcurile lamelare de suspensie, prin intermediul c─âreia arcul se leag─â de ╚Öasiul unui vehicul. ÔÇô Din fr. jumelle.
JUM├ëL─é, jumele, s. f. Pies─â de articula╚Ťie pentru arcurile lamelare de suspensie, prin intermediul c─âreia arcul se leag─â de ╚Öasiul unui vehicul. ÔÇô Din fr. jumelle.
jum├ęl─â s. f., g.-d. art. jum├ęlei; pl. jum├ęle
jumelá vb., ind. prez. 3 sg. jumeleáză
jum├ęl─â s. f., g.-d. art. jum├ęlei; pl. jum├ęle
JUM├ëL─é s.f. (Tehn.) Pies─â de articula╚Ťie pentru arcurile lamelare de suspensie, care face leg─âtura arcului cu ╚Öasiul unui vehicul. [< fr. jumelle].
JUMEL├ü vb. tr. a prinde, a monta ├«n perechi (piese, instala╚Ťii, mitraliere de bord). (< fr. jumeler)
JUM├ëL─é s. f. pies─â de articula╚Ťie pentru arcurile lamelare de suspensie, care face leg─âtura arcului cu ╚Öasiul unui vehicul. (< fr. jumelle)

Jumel─â dex online | sinonim

Jumel─â definitie

Intrare: jumel─â
jumel─â substantiv feminin
Intrare: jumela
jumela conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv