JUMÉLĂ, jumele, s. f. Piesă de articulație pentru arcurile lamelare de suspensie, prin intermediul căreia arcul se leagă de șasiul unui vehicul. – Din fr. jumelle.

JUMÉLĂ, jumele, s. f. Piesă de articulație pentru arcurile lamelare de suspensie, prin intermediul căreia arcul se leagă de șasiul unui vehicul. – Din fr. jumelle.

jumélă s. f., g.-d. art. jumélei; pl. juméle

jumelá vb., ind. prez. 3 sg. jumeleáză

jumélă s. f., g.-d. art. jumélei; pl. juméle

JUMÉLĂ s.f. (Tehn.) Piesă de articulație pentru arcurile lamelare de suspensie, care face legătura arcului cu șasiul unui vehicul. [< fr. jumelle].

JUMELÁ vb. tr. a prinde, a monta în perechi (piese, instalații, mitraliere de bord). (< fr. jumeler)

JUMÉLĂ s. f. piesă de articulație pentru arcurile lamelare de suspensie, care face legătura arcului cu șasiul unui vehicul. (< fr. jumelle)