Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

JUMÁ s. f. v. jumătate.
JUMÁTE s. f. v. jumătate.
JUM─éT├üTE, jum─ât─â╚Ťi, s. f. 1. Fiecare dintre cele dou─â p─âr╚Ťi egale ├«n care se poate diviza un ├«ntreg; parte dintr-un ├«ntreg divizat ├«n dou─â p─âr╚Ťi aproximativ egale. ÔŚŐ Jum─âtate de m─âsur─â = m─âsur─â fragmentar─â, incomplet─â, numai pe jum─âtate. ÔŚŐ Loc. adv. Pe (sau ├«n) jum─âtate = ├«n dou─â p─âr╚Ťi egale, pe din dou─â; par╚Ťial, incomplet; p. ext. segmentat, trunchiat. ÔŚŐ Expr. A face (ceva) pe jum─âtate = a nu duce (ceva) p├ón─â la cap─ât. (O dat─â) ╚Öi jum─âtate, exprim─â ideea de superlativ. Cu jum─âtate de gur─â (sau de glas) ori cu jum─âtate gur─â(sau gur─â) sau cu gura (pe) jum─âtate = cu glas sc─âzut, f─âr─â convingere sau entuziasm. Cu jum─âtate de inim─â sau cu inima pe jum─âtate = f─âr─â curaj, f─âr─â hot─âr├óre, f─âr─â av├ónt. ÔÖŽ (Adverbial) ├«n parte, ├«ntruc├ótva. 2. (Glume╚Ť) So╚Ťie. 3. Punctul care marcheaz─â mijlocul unei distan╚Ťe ├«n spa╚Ťiu sau al unui interval de timp. 4. (Eliptic) M─âsur─â de capacitate sau de greutate reprezent├ónd o doime dintr-un litru sau dintr-un kilogram. 5. (Reg.) Claie mic─â format─â din snopi a╚Öeza╚Ťi ├«n form─â de cruce. [Var.: (fam. ╚Öi reg.) jum├í, jum├íte s. f.] ÔÇô Et. nec.
M├ëZZA-V├ôCE adv. (Muz.; indic─â modul de executare) Cu intensitatea pe jum─âtate. [Pr.: m├ę╚Ťa-v├│ce] ÔÇô Cuv. it.
M├ëZZO-F├ôRTE adv. (Indic─â modul de executare a unei lucr─âri muzicale) Cu intensitate mijlocie, ├«ntre piano ╚Öi forte. [Pr.: m├ę╚Ťo-] ÔÇô Cuv. it.
M├ëZZO-PI├üNO adv. (Muz.; indic─â modul de executare) Cu intensitate redus─â, mai tare dec├ót piano. [Pr.: m├ę╚Ťo-pi├íno] ÔÇô Cuv. it.
JUMÁ s. f. v. jumătate.
JUMÁTE s. f. v. jumătate.
JUM─éT├üTE, jum─ât─â╚Ťi, s. f. 1. Fiecare dintre cele dou─â p─âr╚Ťi egale ├«n care se poate diviza un ├«ntreg; parte dintr-un ├«ntreg divizat ├«n dou─â p─âr╚Ťi aproximativ egale. ÔŚŐ Jum─âtate de m─âsur─â = m─âsur─â fragmentar─â, incomplet─â, numai pe jum─âtate. ÔŚŐ Loc. adv. Pe (sau ├«n) jum─âtate = ├«n dou─â p─âr╚Ťi egale, pe din dou─â; par╚Ťial, incomplet; p. ext. segmentat, trunchiat. ÔŚŐ Expr. A face (ceva) pe jum─âtate = a nu duce (ceva) p├ón─â la cap─ât. (O dat─â) ╚Öi jum─âtate, exprim─â ideea de superlativ. Cu jum─âtate de gur─â (sau de glas) ori cu jum─âtate gura (sau gur─â) sau cu gura (pe) jum─âtate = cu glas sc─âzut, f─âr─â convingere sau entuziasm. Cu jum─âtate de inim─â sau cu inima pe jum─âtate = f─âr─â curaj, f─âr─â hot─âr├óre, f─âr─â av├ónt. ÔÖŽ (Adverbial) ├Än parte, ├«ntruc├ótva. 2. So╚Ťie. 3. Punctul care marcheaz─â mijlocul unei distan╚Ťe ├«n spa╚Ťiu sau al unui interval de timp. 4. (Eliptic) M─âsur─â de capacitate sau de greutate reprezent├ónd o doime dintr-un litru sau dintr-un kilogram. 5. (Reg.) Claie mic─â format─â din snopi a╚Öeza╚Ťi ├«n form─â de cruce. [Var.: (fam. ╚Öi reg.) jum├í, jum├íte s. f.] ÔÇô Et. nec.
MEZZA-VOCE adv. (Muz.; indic─â modul de execu╚Ťie) Cu intensitatea pe jum─âtate. [Pr.: m├ę╚Ťa-v├│ce] ÔÇô Cuv. it.
MEZZO-FORTE adv. (Indic─â modul de executare a unei buc─â╚Ťi muzicale) Cu intensitate mijlocie, ├«ntre piano ╚Öi forte. [Pr.: m├ę╚Ťo-] ÔÇô Cuv. it.
MEZZO-PIANO adv. (Muz.; indic─â modul de execu╚Ťie) Cu intensitate redus─â, mai tare dec├ót piano. [Pr.: m├ę╚Ťo-pi├íno] ÔÇô Cuv. it.
JUMÁ s. f. v. jumătate.
JUMÁTE s. f. v. jumătate.
JUMĂTÁ s. f. v. jumătate.
JUM─éT├üTE, jum─ât─â╚Ťi, s. f. (Cu valoare de numeral) 1. Fiecare din cele dou─â p─âr╚Ťi egale ├«n care se poate ├«mp─âr╚Ťi un ├«ntreg (v. doime); (sens curent) o parte dintr-un ├«ntreg ├«mp─âr╚Ťit ├«n dou─â p─âr╚Ťi aproximativ egale. R─âsturn─â m─âm─âliga pe m─âsu╚Ťa joas─â ╚Öi rotund─â, t─âie jum─âtate ╚Öi o ├«ntinse pe un fundi╚Öor lui Mitrea. SADOVEANU, B. 28. Ad-o colea jum─âtatea milionului ce-ai c├«╚Ötigat ast─â-noapte. ALECSANDRI, T. I 405. (├Än corela╚Ťie cu sine ├«nsu╚Öi) Pl─âcinta era jum─âtate cu carne, jum─âtate cu br├«nz─â. CAMIL PETRESCU, O. I 197. Hainele curate, jum─âtate de t├«rgove╚Ť, jum─âtate de ╚Ť─âran, dovedeau bun─âstare. C. PETRESCU, ├Ä. II 141. (Precedat de prep. ┬źpe┬╗) La foc vei putea deosebi buc─â╚Ťi mari de carne frig├«ndu-se: un picior, un cap pe jum─âtate p├«rlit, pe jum─âtate fript. GHEREA, ST. CR. I 100. ÔŚŐ (Precedat de ├«ntreg, de care se leag─â prin conj. ┬ź╚Öi┬╗, a c─ârei omisiune este nerecomandabil─â) Un metru ╚Öi jum─âtate. Un kilogram ╚Öi jum─âtate. Ôľş E ora 12 jum─âtate. C. PETRESCU, ├Ä. II 242. ├Ä╚Ťi dau doi lei jum─âtate pe oca. PANN, P. V. I 64. ÔŚŐ Expr. A face (ceva) pe jum─âtate = a l─âsa (un lucru) neispr─âvit, a nu duce p├«n─â la cap─ât, a nu termina. (Urm├«nd dup─â un substantiv sau un adjectiv substantivat) ╚śi jum─âtate (sau o dat─â ╚Öi jum─âtate), marcheaz─â ideea de superlativ. B─ârbat o dat─â ╚Öi jum─âtate. Ôľş S─â-╚Ťi tr─âiasc─â p─ârintele, c─â-i un om ╚Öi jum─âtate. REBREANU, R. I 15. A╚Öa-╚Ťi trebuie dac─â e╚Öti un prost ╚Öi jum─âtate. ╚śEZ. IV 186. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri ├«n genitiv sau introduse prin prep. ┬źde┬╗, ┬źdin┬╗ exprim├«nd ├«ntregul) Luptele ├«ntre imperiul roman ╚Öi go╚Ťi cresc ├«n prima jum─âtate a secolului al IV-lea, sub Constantin. IST. R.P.R. 51. Trei ani de armat─â cu chiu cu vai i-a f─âcut, cu jum─âtate de an pe deasupra pentru dezertare. SADOVEANU, O. VII 357. S─â-i deie fata ╚Öi jum─âtate de ├«mp─âr─â╚Ťie. CREANG─é, P. 228. ÔŚŐ (Rar, cu omisiunea prepozi╚Ťiei) Aceast─â plimbare... este departe de Viena ca o jum─âtate ceas. GOLESCU, ├Ä. 68. ÔŚŐ (Rar, ├«n urma substantivului) S-aprinse-odat-o cas─â pe-nserate ╚śi-a ars din ea Bagdadul jum─âtate. CO╚śBUC, P. III 282. ÔŚŐ Expr. Jum─âtate de m─âsur─â = m─âsur─â fragmentar─â, trunchiat─â, necomplet─â, nedus─â p├«n─â la cap─ât. Jum─ât─â╚Ťile de m─âsur─â nu aduc niciodat─â solu╚Ťii ├«n probleme a╚Öa de grave. SADOVEANU, E. 30. Cu jum─âtate de gur─â (sau de glas) sau cu jum─âtate gura (sau gur─â) sau cu gura (pe) jum─âtate = cu glas sc─âzut, ├«ncet, f─âr─â convingere, evaziv. Vorbea cu jum─âtate de glas, ├«nfrico╚Öat parc─â de ceva. SADOVEANU, O. VIII 18. Grigore protest─â mai cu jum─âtate gura. REBREANU, R. I 172. Aceste vorbe, oarecum ciudate, Citindu-le cu jum─âtate gur─â... Am zis. TOP├ÄRCEANU, B. 96. Bun sosit la noi, voinice, zise craiul cam cu jum─âtate de gur─â. CREANG─é, P. 197. Cu jum─âtate de inim─â = f─âr─â av├«nt, f─âr─â curaj, f─âr─â hot─âr├«re. Treaba o f─âcuser─â numai cu jum─âtate de inim─â. DUMITRIU, N. 15. ÔÖŽ (Adverbial, uneori precedat de prep. ┬ź├«n┬╗, ┬źpe┬╗) Parte, ├«n parte, ├«ntruc├«tva. ├Änainte oamenii nu-l crezuser─â dec├«t pe jum─âtate. DUMITRIU, N. 15. Cu ochii ├«nchi╚Öi pe jum─âtate, vedea cresc├«nd din s├«nul m─ârii, gigantic, amfiteatrul Cornului de Aur. BART, E. 44. (Cu pronun╚Ťare regional─â) D─â-╚Ťi m├«nia dup─â spate, Ca s─â bem ├«n gium─âtate. ALECSANDRI, P. P. 73. Loc. adj. Pe jum─âtate = care reprezint─â (aproximativ) o doime din ├«ntreg; trunchiat. E ceru-ntunecat ca o p─âdure ├Än care luna, nici pe jum─âtate, Luce╚Öte. D. BOTEZ, P. O. 29. 2. (Glume╚Ť) So╚Ťie, nevast─â. Vino s─â te prezint jum─ât─â╚Ťii mele. D. ZAMFIRESCU, R. 22. Ce ╚Ťi s-a ├«nt├«mplat, babo? zise el cum ├«╚Öi v─âzu jum─âtatea. ISPIRESCU, L. 96. 3. Punctul care marcheaz─â mijlocul unei distan╚Ťe ├«n spa╚Ťiu; mijloc. Om─âtul se a╚Öternea ├«n troiene p├«n─â spre jum─âtatea fer─âstruicii. V. ROM. ianuarie 1952, 109. O barb─â ro╚Öcat─â ╚Öi ne├«ngrijit─â ├«i acoper─â mai mult de jum─âtate figura. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 20. ÔŚŐ (Juxtapus, adesea postpus) Eu plec cu sacu-n spate, La calea jum─âtate Cer plata. CO╚śBUC, P. I 63. Ajung├«nd ├«n v├«n─âtoare p├«nla jum─âtate cale... De urma unei fiare a dat. TEODORESCU, P. P. 163. ╚śi m─â cat─â, mam─â, cat─â Unde-s c─âtane gr─âmad─â, La tab─âra jum─âtate. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 324. ÔÖŽ Momentul care marcheaz─â mijlocul unui interval de timp. A luat chenzina la jum─âtatea lunii. ÔŚŐ (Eliptic) Ciocanele [ceasornicului] bat sferturile, jum─ât─â╚Ťile ╚Öi ceasurile. SADOVEANU, F. J. 518. 4. (Eliptic) M─âsur─â de capacitate sau de greutate, reprezent├«nd 1/2 dintr-un litru sau dintr-un kilogram. S─âtul, ├«nc─âlzit de jum─âtatea de vin, prinse din nou curaj. C. PETRESCU, C. V. 39. 5. (Mold.) Claie mic─â f─âcut─â din mai mul╚Ťi snopi a╚Öeza╚Ťi unul peste altul ├«n form─â de cruce ╚Öi cu spicele ├«n─âuntru. Holda m├«ndr─â... Se ridic─â-n snopi de aur, se cl─âde╚Öte-n jum─ât─â╚Ťi. ALECSANDRI, P. III 67. ÔÇô Variante: (familiar ╚Öi regional) jum├í (GALAN, B. I 164), jum─ât├í (╚śEZ. III 30), jum├íte s. f.
MEZZO-F├ôRTE adv. (Indic├«nd modul de executare a unei buc─â╚Ťi muzicale) Cu intensitate potrivit─â, cu t─ârie mijlocie, ├«ntre ┬źpiano┬╗ ╚Öi ┬źforte┬╗. Pasaj executat mezzo-forte. Pronun╚Ťat: me-╚Ťo-.
jum─ât├íte s. f., g.-d. art. jum─âtß║»╚Ťii; pl. jum─âtß║»╚Ťi
jum─ât├íte-de-p├ís─âre (codobatur─â) s. f., g.-d. art. jum─âtß║»╚Ťii-de-p├ís─âre
m├ęzza-v├│ce (it.) [zz pron. ╚Ť] adv.
m├ęzzo-f├│rte (it.) [zz pron. ╚Ť] adv.; abr. mf
m├ęzzo-pi├íno (it.) [zz pron. ╚Ť] adv.; abr. mp
jum─ât├íte s. f., g.-d. art. jum─ât─â╚Ťii; pl. jum─ât─â╚Ťi
jumătáte-de-pásăre (zool.) s. f.
JUM─éT├üTE s. 1. (cantitativ) doime. (O ~ dintr-un obiect.) 2. (cantitativ) (slavonism ├«nv.) pol. (O ~ kg de icre.) 3. (cantitativ) (reg.) c├órstac, c├órst─â, cl─âi╚Ť─â, cruce, peti╚Ť─â, picior. (Claia de snopi numit─â ~.) 4. (spa╚Ťial) mijloc. (La ~ sc├óndurii.) 5. (temporal) mijloc. (La ~ s─âpt─âm├ónii.)
JUM─éT├üTE s. v. nevast─â, so╚Ťie.
JUMĂTATE-DE-PÁSĂRE s. v. codobatură, prundar, prundaș.
MEZZA-VOCE loc.adv. (Muz.; ca indica╚Ťie de execu╚Ťie) Cu vocea pe jum─âtate, cu jum─âtate din posibilit─â╚Ťile vocii. [Pron. me-╚Ťa-. / < it. mezza voce].
MEZZO-F├ôRTE loc.adv. (Muz.; ca indica╚Ťie de execu╚Ťie) Cu vocea sau intensitatea pe jum─âtate, cu jum─âtate din posibilit─â╚Ťile vocii. [Pron. -me-╚Ťo-. / < it. mezzo forte].
MEZZO-PI├üNO loc.adv. (Muz.; ca indica╚Ťie de execu╚Ťie) Nu prea ├«ncet, mai tare dec├ót piano. [Pron. -me-╚Ťo-. / < it. mezzo piano].
M├ëZZA-V├ôCE ME-╚ÜA-/ loc. adv. (muz.) cu jum─âtate de posibilit─â╚Ťile vocii. (< it. mezza voce)
MÉZZO-FÓRTE loc. adv. (muz.) cu intensitate moderată, între piano și forte. (< it. mezzo forte)
MÉZZO-PIÁNO loc. adv. (muz.) nu prea încet, mai tare decât piano. (< it. mezzo piano)
jum─ât├íte (jum─âtß║»╚Ťi), s. f. ÔÇô 1. Fiecare din cele dou─â p─âr╚Ťi egale ├«n care se poate divide un ├«ntreg. ÔÇô 2. Fiecare din cele dou─â p─âr╚Ťi egale dintr-un litru, dintr-un kilogram. ÔÇô 3. Claie mic─â din 7 p├«n─â la 20 snopi, considerat─â jum─âtate de c─âpi╚Ť─â. ÔÇô 4. So╚Ť, consort. ÔÇô Var. vulg. juma(te). Mr. giumitate, megl. jimitate. Lat. m─Ľd─ş─Ľt─ütem, probabil printr-o metatez─â *diemitatem ╚Öi cu rezultatul dj ÔÇ║ gi (mr.) ÔÇ║ ji (megl.), ca ajunge, ajuta, jos. ├Änainte fusese propus lat. dimidi─Ľt─ütem. Aceast─â der., semnalat─â ├«nc─â de Cipariu, Elem., 61, a fost adoptat─â ├«ntr-o form─â modificat─â de Philippide, O r─âm─â╚Öit─â din timpuri str─âvechi, 11; Koerting 2977; Densusianu, Rom., XXXIII, 281; Tiktin; ╚Öi Pascu, I, 133, care pleac─â de la medietatem, prin intermediul unei forme *jimitatem, rezultat─â din ├«ncruci╚Öarea cu gr. ß╝Ą╬╝╬╣¤â¤ů dup─â Philippide; prin intermediul unei metateze, dup─â Tiktin. Der. din lat. a fost abandonat─â de c─âtre to╚Ťi cercet─âtorii moderni, care admit totu╚Öi, o ├«ncruci╚Öare cu dimidietatem, pentru a explica finala cuv├«ntului. ├Än general se admite c─â jum─ât─âte reprezint─â ├«n prima sa parte alb. giym├źs, giym├źs├ź ÔÇ×jum─âtateÔÇŁ (Miklosich, Rum. Unters., I, 269; Miklosich, Consonant, II, 12; Spitzer, Mitt. Wien, 322; Capidan, Raporturile, 528; Philippide, II, 718; Rosetti, II, 118). Explica╚Ťia este laborioas─â ╚Öi nu pare a fi probabil─â: conform ei, alb. giym├ź (< gr. ß╝Ą╬╝╬╣¤â╬┐¤é cu o spirant─â secundar─â, dup─â Meyer 153), reprezint─â un primitiv *gjum├źt├ź (ceea ce se opune der. pe care am citat-o); ╚Öi de aici rom. jum─âtate, prin der. cu suf. -ate, sau prin ├«ncruci╚Öare cu dimidietatem. Etimonul alb. nu pare posibil, deoarece, pe l├«ng─â dificultatea s ÔÇ║ t, este ciudat paralelismul ├«ntre alb. gj (ghi) fa╚Ť─â de rom. g ÔÇ║ j (cf. alb. gemp, rom. ghimpe, alb. g├╝s, rom. ghiuj, etc.). Der. jum─ât─â╚Ťi (var. ├«njum─ât─â╚Ťi, jum─ât─â╚Ťa), vb. (a t─âia ├«n dou─â, a despica; a reduce la jum─âtate).
JUM├ü f. v. JUM─éTATE. ÔŚŐ ~-~ ├«mp─âr╚Ťeal─â dreapt─â (├«n dou─â jum─ât─â╚Ťi). /Din jum─âtate
JUM─éT├üTE ~─â╚Ťi f. 1) Fiecare dintre cele dou─â p─âr╚Ťi egale ├«n care poate fi ├«mp─âr╚Ťit un ├«ntreg. ÔŚŐ ~ de m─âsur─â m─âsur─â incomplet─â, par╚Ťial─â. Pe (sau ├«n) ~ a) ├«n dou─â p─âr╚Ťi egale sau aproximativ egale; b) par╚Ťial; incomplet. A face ceva pe ~ a nu duce p├ón─â la cap─ât un lucru ├«nceput. A spune cu ~ de gur─â a) a vorbi cu glas slab, abia auzit; b) a vorbi ├«n mod nehot─âr├ót, f─âr─â convingere. Cu ~ de inim─â (sau cu inima pe ~) f─âr─â curaj; indecis. 2) fam. Persoan─â c─âs─âtorit─â de sex feminin ├«n raport cu b─ârbatul ce i-a devenit so╚Ť; femeie; nevast─â. 3) Punct care marcheaz─â mijlocul unei distan╚Ťe ├«n spa╚Ťiu sau al unui interval ├«n timp. La ~ de drum. La o ~ de secol. 4) Unitate de m─âsur─â a capacit─â╚Ťii sau a greut─â╚Ťii, egal─â cu 1/2 de litru sau de kilogram. [G.-D. jum─ât─â╚Ťii] /Orig. nec.
jum─âtate f. una din p─âr╚Ťile unui tot ├«mp─âr╚Ťit ├«n dou─â p─âr╚Ťi egale: unu ╚Öi jum─âtate fig. foarte ╚Öiret. [Cf. lat. DIMIDIETATEM].
jumătate-de-om m. monstru antropofag în basme: om care are numai o mână, un picior și un ochiu, moare și învie mereu.
jum─ât├íte f., pl. ─â╚Ť─ş (amestec─âtur─â din alb. gh─ş├║mas, jum─âtate, ╚Öi lat. dimidietas, = dimidium ╚Öi medietas, derivate d. medius, mijloci┼ş. D. medietas vine it. met├í, fr. moiti├ę, sp. metad, pg. metade, ametade). Fiecare dintre cele do┼ş─â p─âr╚Ť─ş egale ale unu─ş tot. Fig. Fam. Nevast─â, so╚Ťie (sa┼ş ╚Öi so╚Ť). Un fel de beca╚Ť─â foarte mic─â numit─â ╚Öi surd─â. Jum─âtate sa┼ş pe jum─âtate mort, aproape mort. Cu jum─âtate de gur─â, a lene, f─âr─â convingere sa┼ş dorin╚Ť─â de: a afirmat cu jum─âtate de gur─â. Acesta e unu ╚Öi jum─âtate (de ex. be╚Ťiv, ╚Ötrengar, ho╚Ť), acesta e mare (be╚Ťiv, ╚Ötrengar, ho╚Ť). ÔÇô Sing. ╚Öi jumate (Sud. pop.).
JUM─éTATE s. 1. (cantitativ) doime. (O ~ dintr-un obiect.) 2. (cantitativ) (slavonism ├«nv.) pol. (O ~ kg de icre.) 3. (cantitativ) (reg.) c├«rstac, c├«rst─â, cl─âi╚Ť─â, cruce, peti╚Ť─â, picior. (Claia de snopi numit─â ~.) 4. (spa╚Ťial) mijloc. (La ~ sc├«ndurii.) 5. (temporal) mijloc. (La ~ s─âpt─âm├«nii.)
jumătate s. v. NEVASTĂ. SOȚIE.
jum─âtate-de-pas─âre s. v. CODOBATUR─é. PRUNDAR. PRUNDA╚ś.
mezza-voce (loc. it. [medtsa voce] ÔÇ×cu jum─âtate de voceÔÇŁ) indica╚Ťie de interpretare, ├«n partiturile* vocale, prin care se cere c├óntarea cu for╚Ť─â redus─â, aproape de piano* La vocile b─ârb─âte╚Öti, indic─â ╚Öi c├óntarea ├«n falset*. ÔÖŽ La instr. de coarde, m. indic─â o execu╚Ťie cu un sunet de intensitate sc─âzut─â, apropiat de cel ob╚Ťinut prin utilizarea surdinei*.
JUM─éTATE subst. 1. ÔÇô (Dm); ÔÇô Ioan (CL); ÔÇô ╚śteful (Isp V1); Jiumetate (Glos). 2. Jometate (ib.). 3. Gium─âtate, loan (╚śtef; Sd XVI, XIX 11).
a avea dou─â fire jumate expr. 1. a avea p─ârul rar. 2. a avea chelie
a r├óde cu jum─âtate de gur─â / galben expr. a r├óde silit / for╚Ťat, a r├óde f─âr─â poft─â; a se preface c─â r├óde.
a umbla cu jum─ât─â╚Ťi de m─âsur─â expr. a fi nehot─âr├ót, a nu fi ferm; a nu duce un lucru p├ón─â la cap─ât.
a vorbi cu gura altuia / cu jumătate de gură expr. a vorbi fără convingere / șovăielnic.
jumaÔÇÖ de buletin expr. (glum.) persoan─â scund─â ╚Öi slab─â.
jumaÔÇÖ de metru ╚Öi o flegm─â expr. (vulg.) persoan─â scund─â.
jumi-juma expr. jum─âtate-jum─âtate; ├«mp─âr╚Ťire ├«n dou─â p─âr╚Ťi egale.
un drac ╚Öi jum─âtate expr. v. drac ├«mpieli╚Ťat.

Jum─âtate dex online | sinonim

Jum─âtate definitie

Intrare: jum─âtate
jumate substantiv feminin
juma substantiv feminin
jum─âta substantiv feminin
jum─âtate substantiv feminin
Intrare: mezza-voce
mezza-voce adverb
  • pronun╚Ťie: me╚Ťa-v├│ce
voce substantiv feminin
jum─âtate substantiv feminin
Intrare: mezzo-forte
mf abreviere
forte adjectiv invariabil adverb
mezzo-forte adverb
  • pronun╚Ťie: me╚Ťo-forte
jum─âtate substantiv feminin
Intrare: mezzo-piano
mp abreviere
mezzo-piano adverb
  • pronun╚Ťie: me╚Ťo-pi├íno
piano 1 adv.
  • silabisire: pia-no
jum─âtate substantiv feminin
Intrare: Jum─âtate
Jum─âtate
Intrare: jum─âtate-de-pas─âre
jum─âtate-de-pas─âre substantiv feminin (numai) singular
Intrare: jum─âtate-de-om
jum─âtate-de-om substantiv masculin (numai) singular