3 definiții pentru julă
júlă (júle), s. f. – Femeie, muiere.
Țig. žuli, ğuli (Graur, BL, V, 68). Legătura pe care o stabilește DAR cu
mag. suli „rău” pare greșită. –
Der. julan,
s. m. (bărbat afemeiat); juleaică,
s. f. (femeie), pe care Bogrea, Dacor., II, 899, îl punea în legătură cu numele Zuleica,
cf. Tagliavini, Arch. Rom., XII, 173; juleandră (
var. șuleandră, ciuleandră),
s. f. (femeie, muiere), cu
suf. expresiv -andră,
cf. buleandră, fleand(u)ră, după Graur, BL, IV, 198, la un
țig. *ğuνlengero, de la ğuνli „femeie”); ciuleandra,
adv. (hoinărind, umblînd creanga).
júlă, júle, s.f. (reg.) 1. femeie cu părul pieptănat îndărăt, cu tâmplele și fruntea goale. 2. femeie sărăcăcios îmbrăcată și încrezută. a da cu jula / cu racu’ / cu zula expr. a fura.
Julă dex online | sinonim
Julă definitie