JUISÁ, juisez, vb. I. Intranz. (Livr.) A se bucura de plăcerile vieții. ♦ A simți plăcerea sexuală maximă, a avea orgasm. [Pr.: ju-i-] – Din fr. jouir (după juisor).

JUISÁRE, juisări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a juisa și rezultatul ei. [Pr.: ju-i-] – V. juisa.

JUISÁ, juisez, vb. I. Intranz. A se bucura de plăcerile vieții. ♦ A simți plăcerea sexuală maximă, a avea orgasm. [Pr.: ju-i-] – Din fr. jouir (după juisor).

JUISÁRE, juisări, s. f. Acțiunea de a juisa și rezultatul ei. [Pr.: ju-i-] – V. juisa.

JUISÁ, juisez, vb. I. Intranz. (Franțuzism; urmat de determinări introduse prin prep. «de») A se bucura din plin de plăcerile pe care le oferă viața. – Pronunțat: ju-i-.

juisá (a ~) (livr.) (ju-i-) vb., ind. prez. 3 juiseáză

juisáre (livr.) (ju-i-) s. f., g.-d. art. juisắrii; pl. juisắri

juisá vb. (sil. ju-i-), ind. prez. 3 sg. și pl. juiseáză; conj. prez. 3 sg. și pl. juiséze

juisáre s. f. (sil. ju-i-), g.-d. art. juisării; pl. juisări

JUISÁ vb. I. intr. (Franțuzism) A se bucura, a profita de plăcerile vieții. [Pron. ju-i-. / cf. fr. jouir].

JUISÁRE s.f. (Franțuzism) Acțiunea de a juisa și rezultatul ei; petrecere, veselire. [Pron. ju-i-. / < juisa].

JUISÁ vb. intr. 1. a se bucura, a profita de plăcerile vieții. 2. a simți plăcerea maximă a actului sexual, a avea orgasm. (după fr. jouir)

A JUISÁ ~éz intranz. A se bucura din plin de plăcerile vieții; a avea plăceri vii. /<fr. jouir