Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

30 defini╚Ťii pentru jugulare

JUGUL├ü, jugulez, vb. I. Tranz. A sugruma, a strangula, a ├«n─âbu╚Öi. ÔÇô Din fr. juguler, lat. jugulare.
JUGUL├üR, -─é, jugulari, -e, adj. Care apar╚Ťine g├ótului, privitor la g├ót, din regiunea g├ótului. ÔŚŐ Ven─â jugular─â (╚Öi substantivat, f.) = ven─â a g├ótului care colecteaz─â s├óngele din regiunea capului ╚Öi a g├ótului. ÔÇô Din fr. jugulaire.
JUGUL├üRE, jugul─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a jugula ╚Öi rezultatul ei; sugrumare, strangulare. ÔÖŽ Fig. ├«mpiedicare brusc─â a dezvolt─ârii. ÔÇô V. jugula.
JUGUL├ü, jugulez, vb. I. Tranz. (Rar) A sugruma, a strangula, a ├«n─âbu╚Öi. ÔÇô Din fr. juguler, lat. jugulare.
JUGUL├üR, -─é, jugulari, -e, adj. Care apar╚Ťine g├ótului, privitor la g├ót, din regiunea g├ótului. ÔŚŐ Ven─â jugular─â = ven─â a g├ótului care colecteaz─â s├óngele din regiunea capului ╚Öi a g├ótului. ÔÇô Din fr. jugulaire.[1]
JUGUL├üRE, jugul─âri, s. f. (Rar) Ac╚Ťiunea de a jugula ╚Öi rezultatul ei; sugrumare, strangulare. ÔÖŽ Fig. ├Ämpiedicare brusc─â a dezvolt─ârii. ÔÇô V. jugula.
JUGUL├ü, jugulez, vb. I. Tranz. (Fran╚Ťuzism rar) A sugruma, a g├«tui, a ├«n─âbu╚Öi.
JUGULÁR, -Ă, jugulari, -e, adj. (Numai în expr.) Vînă jugulară = vînă principală a gîtului, care colectează sîngele din cap și din gît.
JUGUL├üRE, jugul─âri, s. f. (Fran╚Ťuzism rar) Sugrumare, g├«tuire, ├«n─âbu╚Öire; fig. ├«mpiedicare brusc─â a dezvolt─ârii. Despre jugularea maladiei, nici nu poate fi vorba. CARAGIALE, O. I 46.
jugulá (a ~) vb., ind. prez. 3 juguleáză
jugulár adj. m., pl. jugulári; f. juguláră, pl. juguláre
juguláră (venă) s. f., g.-d. art. jugulárei; pl. juguláre
juguláre (sugrumare) s. f., g.-d. art. jugulắrii; pl. jugulắri
jugul├í vb., ind. prez. 1 sg. jugul├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. jugule├íz─â
jugulár adj. m., pl. jugulári; f. sg. juguláră, pl. juguláre[1]
juguláre s. f., g.-d. art. jugulării; pl. jugulări
JUGULÁ vb. v. gâtui, strangula, sugruma.
JUGULÁRE s. f. gâtuire, strangulare, sugrumare.
JUGUL├ü vb. I. tr. (Liv.) 1. A strangula, a sugruma. 2. A opri evolu╚Ťia unei boli, a unei epizootii etc. ÔÖŽ (Fig.) A ├«mpiedica brusc o dezvoltare; a g├ótui, a suprima. [< fr. juguler, cf. lat. iugulare].
JUGUL├üR, -─é adj. Care apar╚Ťine g├ótului, care ╚Ťine de g├ót. ÔŚŐ Ven─â jugular─â (╚Öi s.f.) = ven─â principal─â a g├ótului, care adun─â s├óngele din cap ╚Öi din g├ót. [< fr. jugulaire, cf. lat. iugulus ÔÇô g├ót].
JUGUL├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a jugula ╚Öi rezultatul ei; sugrumare. ÔÖŽ (Fig.) ├Ämpiedicare brusc─â a dezvolt─ârii; suprimare, g├ótuire. [< jugula].
JUGUL├ü vb. tr. 1. a strangula, a sugruma. 2. a sec╚Ťiona venele jugulare, ├«n vederea scurgerii s├óngelui, ├«n sacrificarea animalelor. 3. a opri evolu╚Ťia unei boli, a unei epizootii etc. 4. (fig.) a ├«mpiedica brusc o dezvoltare; a g├ótui, a suprima. (< fr. juguler, lat. iugulare)
JUGUL├üR, -─é adj. din regiunea g├ótului. ÔÖŽ ven─â ~─â (╚Öi s. f.) = ven─â principal─â a g├ótului, care adun─â s├óngele din cap ╚Öi din g├ót. (< fr. jugulaire)
A JUGUL├ü ~├ęz tranz. rar1) A lipsi de respira╚Ťie, str├óng├ónd v├óna jugular─â; a g├ótui; a sugruma; a strangula. 2) fig. (ac╚Ťiuni, procese, activit─â╚Ťi etc.) A ├«mpiedica s─â se desf─â╚Öoare; a opri brusc din desf─â╚Öurare. /<fr. juguler, lat. jugulare
JUGUL├üR ~─â (~i, ~e) Care ╚Ťine de g├ót; propriu g├ótului. ÔŚŐ Ven─â ~─â ven─â central─â din regiunea g├ótului, care colecteaz─â s├óngele din cap ╚Öi din g├ót. /<fr. jugulaire[1]
jugular a. ce ╚Ťine de g├ótlej: gland─â, v├ón─â jugular─â.
* jugul├ír, -─â adj. (fr. jugulaire, d. lat. j├║gulum ╚Öi j├║gulus, g├«t. V. jungh─ş). Anat. De la g├«t: v├«n─â, ghindur─â jugular─â. Sf., pl. e. Fie-care din cele do┼ş─â vine groase de la g├«t.
jugula vb. v. GÎTUI. STRANGULA. SUGRUMA.
jugulare s. v. GÎTUIRE. STRANGULARE. SUGRUMARE.
a lua jugulara expr. a ucide, a omorî

Jugulare dex online | sinonim

Jugulare definitie

Intrare: jugula
jugula conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: jugulare
jugulare substantiv feminin
Intrare: jugular
jugular adjectiv