JUGÁN, jugani, s. m. (Reg.) Armăsar sau taur castrat, folosit la muncă. – Et. nec. Cf. jug.

JUGÁN, jugani, s. m. (Reg.) Armăsar sau taur castrat, folosit la muncă. – Et. nec. Cf. jug.

JUGÁN, jugani, s. m. (Regional) Cal castrat, jugănit. Pe cal o punea, Pe calul bălan, Jugan de cinci ani. PĂSCULESCU, L. P. 301. Spune, barbă sură, Căișorii cum se fură... Cu ochiul arcanului Prinzi muma juganului. TEODORESCU, P. P. 299.

jugán (reg.) s. m., pl. jugáni

jugán s. m., pl. jugáni

JUGÁN ~i m. pop. Cal jugănit. /jug + suf. ~an

jugan m. cal jugănit. [Lit. asemenea boului de jug].

jugán adj. m. și s. (d. jug). Care poartă jugu: boŭ jugan. Cal jugan, cal jugănit.