Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru juc─âric─â

JUC─éRE├ü, -├ŹC─é, juc─ârele, s. f. Juc─ârioar─â. ÔÇô Juc─ârie + suf. -ea. ÔÇô Juc─âric─â: cu schimbare de suf.
JUC─éRE├ü, -├ŹC─é, juc─ârele, s. f. Juc─ârioar─â. ÔÇô Juc─ârie + suf. -ea, -ic─â
JUCĂREÁ s. f. v. jucărică.
JUC─éR├ŹC─é, juc─ârele, s. f. Diminutiv al lui juc─ârie. Este o v├«rst─â la care copilul ├«ntoarce capul plictisit de la juc─ârele. ANGHEL, PR. 179. ÔÇô Variant─â: juc─âre├í s. f.
juc─âr├şc─â s. f., g.-d. art. juc─âr├ęlei; pl. juc─âr├ęle, art. juc─âr├ęlele
juc─âr├şc─â s. f., pl. juc─âr├ęle
JUCĂREÁ s. v. jucărioară.
JUC─éR├ŹC─é s. v. juc─ârioar─â.
juc─âr├ęle s.f. pl. (pop.) juc─ârii.
juc─âr├şe f. (d. joc). Ob─şect cu care se joac─â copii─ş (ca bilele, ar╚Öicele, solda╚Ťi─ş de plumb, p─âpu╚Öile ╚Ö.a.). Fig. Ce─şa ce e supus gustulu─ş sa┼ş puteri─ş altu─şa: acest pitic e o juc─ârie ├«n m├«nile acelu─ş uria╚Ö, corabia noastr─â era juc─âria v├«ntulu─ş ╚Öi a valurilor. Glum─â, lucru u╚Öor: aceast─â lupt─â nÔÇÖa fost juc─ârie, algebra e o juc─ârie pentru el. ÔÇô Fam. ╚Öi juc─âric─â, pl. ele.
juc─ârea s. v. JUC─éRIOAR─é.
juc─âric─â s. v. JUC─éRIOAR─é.

Juc─âric─â dex online | sinonim

Juc─âric─â definitie

Intrare: juc─ârea, juc─âric─â
juc─ârea
juc─âric─â substantiv feminin
juc─ârele substantiv feminin plural