Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

76 defini╚Ťii pentru jos

JOS, JO├üS─é, jo╚Öi, joase, adv., adj. I. Adv. 1. Aproape de p─âm├ónt, la nivelul p─âm├óntului; ├«ntr-un loc mai pu╚Ťin ridicat (dec├ót altul). ÔÖŽ De sus p├ón─â jos = ├«n ├«ntregime. De sus ├«n jos = ├«n direc╚Ťie vertical─â cobor├ótoare. Cu fa╚Ťa ├«n jos = (culcat) pe burt─â. Cu capul ├«n jos = a) cu capul plecat; b) at├órnat sau sp├ónzurat de picioare; c) pe dos, alandala, anapoda. Cu nasul ├«n jos = sup─ârat, trist; umilit, ru╚Öinat. ÔŚŐ Loc. adj. (Pop.) Din jos = a) care se afl─â ├«ntr-o regiune a╚Öezat─â mai la vale sau mai la sud; b) care vine din mase, din popor; c) care face parte din mul╚Ťimea oamenilor de r├ónd. ÔŚŐ Loc. prep. (Substantivat) ├Än (sau din) josul = ├«n (sau din) partea inferioar─â, de la baza unui loc, a unui obiect. ├Än josul apei = ├«n direc╚Ťia curgerii apei; la vale; ├«n aval. ÔŚŐ Expr. A (se) da jos = a (se) cobor├«. A l─âsa jos = a l─âsa din m├ón─â, pun├ónd ├«n alt─â parte. A l─âsa ochii ├«n jos = a privi spre p─âm├ónt (ru╚Öinat, timid etc.). A nu fi (sau a nu se l─âsa, a nu r─âm├óne) mai pe jos (sau prejos) = a nu fi ├«ntrecut, a nu r─âm├óne ├«n urm─â. A privi (sau a m─âsura) pe cineva de sus ├«n jos = a privi pe cineva cu dispre╚Ť. ÔÖŽ (Cu valoare de interj.) Exprim─â o comand─â de a╚Öezare sau ostilitatea, dezaprobarea etc. fa╚Ť─â de cineva sau de ceva. ÔÖŽ Fig. ├Än stare de dec─âdere moral─â, material─â sau social─â. ÔŚŐ (Ironic) Munc─â de jos = munc─â la care este trimis cineva retrogradat dintr-o func╚Ťie de r─âspundere. 2. La nivelul locului pe care umbl─â cineva; la picioarele cuiva. ÔŚŐ Pe jos = a) pe p─âm├ónt; b) cu piciorul. ÔŚŐ Loc. adj. De pe jos = care se afl─â pe p─âm├ónt sau pe du╚Öumele. II. Adj. 1. Care este pu╚Ťin ridicat de la p─âm├ónt; scund. ÔÖŽ (Despre frunte) ├Ängust. 2. (Despre terenuri) A╚Öezat ├«ntr-un loc mai cobor├ót, ├«n vale; p. ext. ap─âtos, mocirlos. 3. (Despre glas ╚Öi despre sunetele muzicale) Care are o tonalitate cobor├ót─â; grav, gros, ad├ónc, profund. 4. (Fiz.; despre temperatur─â, presiune etc.) Sc─âzut, mic, cobor├ót. 5. (Fiz.; despre frecven╚Ťe) Cu un num─âr mic de perioade pe unitatea de timp. ÔÇô Lat. deo[r]sum.
╚Ü├üR─é, ╚Ť─âri, s. f. I. 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ ╚Öi politic ├«ntr-un stat; p. ext. stat. ÔŚŐ Expr. ╚Üara lui Cremene (sau a lui Papur─â-Vod─â) = loc f─âr─â st─âp├ón, unde fiecare face ce-i place, f─âr─â s─â dea seam─â cuiva. (Fam.) Te joci cu ╚Ťara ├«n bumbi? formul─â prin care se atrage aten╚Ťia cuiva c─â gre╚Öe╚Öte atunci c├ónd subestimeaz─â o persoan─â sau o problem─â. A pl─âti (c├ót) un col╚Ť de ╚Ťar─â = a valora foarte mult. A pune ╚Ťara la cale = a) a conduce, a administra o ╚Ťar─â; b) (ir.) a discuta o chestiune important─â (de ordin politic) f─âr─â a avea competen╚Ťa necesar─â; p. ext. a discuta multe ╚Öi de toate. (Pop.) A se duce la ╚Ťar─â (sau ├«n ╚Ť─âri) = a se duce ├«n lume. ╚Üara e larg─â = e╚Öti liber s─â faci ce vrei, s─â pleci unde vrei. La col╚Ť de ╚Ťar─â ╚Öi la mijloc de mas─â sau la mijloc de mas─â ╚Öi la col╚Ť de ╚Ťar─â = ├«ntr-un loc ferit de primejdii. Peste nou─â (sau ╚Öapte) m─âri (╚Öi) peste nou─â (sau ╚Öapte) ╚Ť─âri = foarte departe. A ajunge (sau a se face, a r─âm├óne) de poveste ├«n ╚Ťar─â = a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomin─â. (Fam.) A sta prost (sau r─âu) cu ╚Ťara = a nu avea bani. ╚Üara nim─ânui = a) (├«n basme) ╚Ťar─â f─âr─â st─âp├ón; b) spa╚Ťiu neocupat de armate ├«ntre dou─â fronturi de lupt─â; zon─â neutr─â. 2. (├Än sintagma) ╚Üara Rom├óneasc─â = stat feudal rom├ónesc, creat la ├«nceputul sec. XIV, cuprinz├ónd Muntenia ╚Öi Oltenia, p├ón─â la unirea Principatelor. ╚Ü─ârile de Jos = denumire dat─â ├«n Evul Mediu ╚Öi ├«n epoca modern─â teritoriul cuprinz├ónd Belgia, Olanda, Luxemburgul ╚Öi nord-estul Fran╚Ťei. ÔÖŽ (├Än vechea organizare politic─â ╚Öi administrativ─â a Rom├óniei) Provincie. 3. Regiune, ╚Ťinut, teritoriu. ÔÖŽ ╚śes. 4. Locul ├«n care s-a n─âscut sau tr─âie╚Öte cineva; patrie. 5. (├Än opozi╚Ťie cu ora╚Ö) Mediu rural, sat. ÔŚŐ Loc. adj. De (sau de la) ╚Ťar─â = de la sat; rural. II. 1. Locuitorii unei ╚Ť─âri (I 1); popor; na╚Ťiune; p. ext. oameni, lume. ÔŚŐ Expr. A afla t├órgul ╚Öi ╚Ťara = a afla toat─â lumea. A se pune cu ╚Ťara = a intra ├«n conflict cu toat─â lumea. 2. (├Änv.) Popula╚Ťie de la sate; ╚Ť─âr─ânime. [Var.: (├«nv.) ╚Ťe├ír─â s. f.] ÔÇô Lat. terra.
JOS, JO├üS─é, jo╚Öi, joase, adv., adj. I. Adv. 1. Aproape de p─âm├ónt, la nivelul p─âm├óntului; ├«ntr-un loc mai pu╚Ťin ridicat (dec├ót altul). ÔŚŐ De sus p├ón─â jos = ├«n ├«ntregime. De sus ├«n jos = ├«n direc╚Ťie vertical─â cobor├ótoare. ÔŚŐ Cu fa╚Ťa ├«n jos = (culcat) pe burt─â. Cu capul ├«n jos = a) cu capul plecat; b) at├órnat sau sp├ónzurat de picioare; c) pe dos, alandala, anapoda. Cu nasul ├«n jos = sup─ârat, trist; umilit, ru╚Öinat. ÔŚŐ Loc. adj. (Pop.) Din jos = a) care se afl─â ├«ntr-o regiune a╚Öezat─â mai la vale sau mai la sud; b) care vine din mase, din popor; c) care face parte din mul╚Ťimea oamenilor de r├ónd. ÔŚŐ Loc. prep. (Substantivat) ├Än (sau din) josul = ├«n (sau din) partea inferioar─â, de la baza unui loc, a unui obiect. ├Än josul apei = ├«n direc╚Ťia curgerii apei; la vale; ├«n aval. ÔŚŐ Expr. A (se) da jos = a (se) cobor├«. A l─âsa jos = a l─âsa din m├ón─â, pun├ónd ├«n alt─â parte. A l─âsa ochii ├«n jos = a privi spre p─âm├ónt (ru╚Öinat, timid etc.). A nu fi (sau a nu se l─âsa, a nu r─âm├óne) mai pe (sau pre) jos = a nu fi ├«ntrecut, a nu r─âm├óne ├«n urm─â. A privi (sau a m─âsura) pe cineva de sus ├«n jos = a privi pe cineva cu dispre╚Ť. ÔÖŽ (Cu valoare de interj.) Exprim─â o comand─â de a╚Öezare sau ostilitatea, dezaprobarea etc. fa╚Ť─â de cineva sau de ceva. ÔÖŽ Fig. ├Än stare de dec─âdere moral─â, material─â sau social─â. ÔŚŐ (Ie╚Öit din uz; azi ironic) Munc─â de jos = munc─â la care era trimis cineva retrogradat dintr-o func╚Ťie de r─âspundere. 2. La nivelul locului pe care umbl─â cineva; la picioarele cuiva. ÔŚŐ Pe jos = a) pe p─âm├ónt; b) cu piciorul. ÔŚŐ Loc. adj. De pe jos = care se afl─â pe p─âm├ónt sau pe du╚Öumele. II. Adj. 1. Care este pu╚Ťin ridicat de la p─âm├ónt; scund. ÔÖŽ (Despre frunte) ├Ängust. 2. (Despre terenuri) A╚Öezat ├«ntr-un loc mai cobor├ót, ├«n vale; p. ext. ap─âtos, mocirlos. 3. (Despre glas ╚Öi despre sunete muzicale) Care are o tonalitate cobor├ót─â; grav, gros, ad├ónc, profund. 4. (Fiz.; despre temperatur─â, presiune etc.) Sc─âzut, mic, cobor├ót. 5. (Fiz.; despre frecven╚Ťe) Cu un num─âr mic de perioade pe unitatea de timp. ÔÇô Lat. deo[r]sum.
JOS1 adv. 1. (├Än opozi╚Ťie cu sus) Aproape de p─âm├«nt; ├«ntr-un loc relativ mai pu╚Ťin ridicat (dec├«t altul). Hai acum jos ├«n t├«rg s─â vedem ce e acolo. CAMIL PETRESCU, U. N. 286. Colo jos, pe mla╚Ötin─â, S-a-nt├«lnit un pui de cioar─â C-un b├«tlan de ba╚Ötin─â. TOP├ÄRCEANU, B. 46. ÔŚŐ (Preciz├«nd pozi╚Ťia unei locuin╚Ťe ├«ntr-o cas─â cu mai multe etaje) Mi s-a spus de jos, c├«nd te-am c─âutat la birou, c─â au venit sus la dumneata cei din comitetul de fabric─â. DEMETRIUS, C. 20. ÔŚŐ (Precedat de prepozi╚Ťia ┬ź├«n┬╗ ar─ât├«nd direc╚Ťia) Eu m─â fac c─â pornesc ├«n jos pe strad─â. CO╚śBUC, P. I 106. Ea privi atunci ├«n jos, Trece m├«na pe la t├«mple, Iar─â inima-i se ├«mple De un farmec dureros. EMINESCU, O. I 103. ÔŚŐ Expr. A da jos = a lua pe cineva sau ceva dintr-un loc mai ridicat (╚Öi a-l pune ├«ntr-un loc mai pu╚Ťin ridicat); fig. a obliga pe cineva s─â coboare, s─â se dea jos de undeva. A se da jos = a veni jos dintr-un loc mai ridicat; a cobor├«. Se dete fata jos din pom. ISPIRESCU, L. 28. Iedul cel mic se d─â iute jos din horn ╚Öi ├«ncuie u╚Öa bine. CREANG─é, P. 25. A l─âsa jos = a l─âsa din m├«n─â, pun├«nd s─â stea ├«n alt─â parte. ╚śtefan ╚Öi-a l─âsat lingura jos, lini╚Ötit, ╚Öi a ├«nceput s─â soarb─â ╚Öi el supa din farfurie cu gura. SAHIA, N. 57. A l─âsa ochii ├«n jos = a privi spre p─âm├«nt (din modestie sau sfial─â). Da, st─âp├«ne, zise Harap-Alb, l─âs├«nd ochii ├«n jos. CREANG─é, P. 208. A nu fi (sau a nu se l─âsa, a nu r─âm├«ne) mai pe (sau pre) jos = a nu fi ├«ntrecut, a nu r─âm├«ne ├«n urm─â, a nu se face de ru╚Öine. S-au b─âtut bine b─âie╚Ťii no╚Ötri... dar... ╚Öi noi n-am fost mai pe jos. GHICA, la TDRG. Cu fa╚Ťa ├«n jos = culcat pe burt─â. ├Äl culc─â pe pat cu fa╚Ťa ├«n jos. Cu capul ├«n jos = a) cu capul plecat. Cu capul ├«n jos, r─âmase o clip─â pe g├«nduri. MIRONESCU, S. A. 34; b) at├«rnat sau sp├«nzurat de picioare; fig. pe dos, alandala, anormal. Lumea asta e pe dos. Toate merg cu capu-n jos. CREANG─é, P. 248. Cu nasul ├«n jos = sup─ârat, umilit; am─âr├«t, trist. Ce-a╚Ö mai r├«de s─â te v─âd ├«ntorc├«ndu-te cu nasul ├«n jos! ISPIRESCU, L. 15. De sus ├«n jos = ├«n direc╚Ťie vertical─â cobor├«toare. Adun─â cifrele de sus ├«n jos. A privi (sau a m─âsura) (pe cineva) de sus ├«n jos = a privi (pe cineva) cu dispre╚Ť. De sus p├«n─â jos = ├«n ├«ntregime, tot. Ne-a stropit cu noroi de sus p├«n─â jos. Ôľş Se b─âtur─â ╚Öi se b─âtur─â p├«n─â ce arm─âsarul sf├«╚Öiat, h─ârt─ânit de sus p├«n─â jos ╚Öi plin de s├«nge fu r─âzbit ╚Öi biruit. ISPIRESCU, L. 28. (Popular) Pe din jos de... = dintr-o regiune inferioar─â, ├«ntr-o parte situat─â mai jos. Pe din jos de Or─â╚Ötie, vin doi fra╚Ťi din c─ât─ânie. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 310. Pe din jos de ochi╚Öori, Rumeiorii obr─âjori S├«nt tocmai ca doi bujori. id. ib. 136. ÔŚŐ Loc. adj. (├Änvechit ╚Öi popular) Din jos = care se afl─â ├«ntr-o regiune a╚Öezat─â mai ├«n vale sau mai la sud. Nu mi-au venit ├«nc─â bu╚Ťile cu vin de la viile din jos. NEGRUZZI, S. I 82. De jos = a) arat─â pozi╚Ťia geografic─â a sudului sau cea topografic─â a unui teren cobor├«t, inferior. ╚Ü─ârile de jos; b) care vine din mase. Critica de jos constituie o puternic─â expresie a democratismului regimului nostru, a leg─âturilor sale indestructibile cu masele largi ale poporului, a rela╚Ťiilor de deplin─â ├«ncredere reciproc─â dintre partid, guvern ╚Öi popor. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2799; c) (despre oameni sau clase sociale, oglindind mentalitatea claselor exploatatoare) care face parte din mul╚Ťimea exploatat─â, care apar╚Ťine acestei mul╚Ťimi. Eminescu a fost reprezentantul claselor de jos vechi rom├«ne╚Öti. IBR─éILEANU, SP. CR. 166. (Expr.) Munc─â de jos = munc─â la care este trimis cineva pentru c─â nu a corespuns ├«ntr-o munc─â de r─âspundere. ÔÖŽ (Cu valoare de interjec╚Ťie) Arat─â ostilitatea fa╚Ť─â de unele persoane, institu╚Ťii etc. Jos tirania! ÔÖŽ Fig. ├Än stare de dec─âdere moral─â sau material─â. Nu m─â a╚Öteptam s─â ajungi at├«t de jos. 2. La nivelul p─âm├«ntului sau al locului pe care umbl─â cineva; la picioarele cuiva. M─â tr├«ntesc jos, cu oamenii care se ╚Ťin dup─â mine. CAMIL PETRESCU, U. N. 360. Se l─âs─â oleac─â jos pe iarb─â ╚Öi adormi dus. CREANG─é, P. 158. Fl─âc─âii, jos, la umbr─â, stau rezema╚Ťi ├«n coate. BELDICEANU, P. 62. C├«nt─â cucu jos pe iarb─â, Nec─âjit─â-s f─âr─â treab─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 220. ÔŚŐ (├Änt─ârit prin ┬źpe p─âm├«nt┬╗) Era jos pe p─âm├«nt. DUMITRIU, N. 149. ÔŚŐ Loc. adv. Pe jos = a) pe p─âm├«nt. ├Ä╚Öi pusese cobili╚Ťa pe jos. DUMITRIU, N. 104. ╚śi atunci o dat─â pornesc ╚Öi turturica ╚Öi calul fug├«nd pe ├«ntrecute, c├«nd pe sus, c├«nd pe jos, dup─â cum cerea trebuin╚Ťa. CREANG─é, P. 273. Pe jos e un verde covor, ╚Üesut cu mii tinere flori. EMINESCU, O. IV 3; b) cu piciorul (╚Öi nu cu un vehicul sau purtat de cineva). Ie╚Öi ├«n ora╚Ö pe jos. DUMITRIU, N. 105. Nime nu s-ar fi riscat a merge pe jos singur pe uli╚Ťi dup─â ce ├«nnopta. NEGRUZZI, S. I 15. Tu-i mere (= merge) pe sus c├«nt├«nd, Iar─â eu pe jos pl├«ng├«nd. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 301. ÔŚŐ (Precedat de alte prepozi╚Ťii) ╚śi acum parc─â-l v─âd c├«t era de ferfeni╚Ťos ╚Öi cum ├«╚Öi culegea boarfele de pe jos. CREANG─é, P. 148. ÔŚŐ Loc. adj. De pe jos = care se afl─â pe p─âm├«nt sau pe du╚Öumele. Se uit─â... la covorul de pe jos. DUMITRTU, N. 45. 3. (├Än leg─âtur─â cu modul de a c├«nta) Profund, gros, grav. C├«nt─â prea jos. 4. (├Änvechit ╚Öi regional; ├«n leg─âtur─â cu pre╚Ťurile) Pu╚Ťin, ieftin. Mo╚Öia a r─âmas tot cu nume r─âu... ╚Öi de aceea s-a dat cel pu╚Ťin cu 2000 de galbeni mai jos dec├«t face. I. IONESCU, D. 355.
JOS2, JO├üS─é, jo╚Öi, joase, adj. 1. Pu╚Ťin ridicat, scund. Intrai ├«ntr-o gr─âdini╚Ť─â ╚Öi trecui spre o cas─â joas─â, foarte curat─â. SADOVEANU, E. 127. S-au lovit cu capul ├«ntr-o grind─â de la podul colibei, pentru c─â coliba aceea era tare joas─â. SBIERA, P. 219. ÔŚŐ (Substantivat ├«n loc. prep.) ├Än (sau din) josul = ├«n (sau din) partea inferioar─â a unui loc, a unui obiect. Dup─â ce ie╚Öi din josul sc─ârii, ├«ntreb─â pe sor─â-sa: ÔÇô Cine mai e la dejun? D. ZAMFIRESCU, R. 59. (Expr.) ├Än josul apei = ├«n direc╚Ťia ├«n care curge apa; la vale. ÔÖŽ (Rar, despre persoane) Mic de statur─â. Se pleca, intra, r─âm├«nea o clip─â la u╚Ö─â, uit├«ndu-se cu un fel de sfial─â la femeia joas─â, voinic─â. CAMILAR, N. II 136. ÔÖŽ (Despre frunte) ├Ängust. Lumina ferestrelor c─âzu asupra unei fe╚Ťe umflate, r─ât─âcite, cu p─ârul c─âzut pe fruntea joas─â. DUMITRIU, V. L. 45. 2. (Despre un teren) A╚Öezat ├«n vale ╚Öi, de obicei, ap─âtos, mocirlos. O ├«ntindere de p─âm├«nt joas─â. 3. (Despre glas ╚Öi despre sunetele muzicale ├«n general) Cu note din registrele inferioare; profund, grav. Voce joas─â. 4. (Fiz.; despre temperatur─â, presiune etc.) Sc─âzut, cobor├«t. 5. (Fiz.; despre frecven╚Ťe) Cu un num─âr mic de perioade pe unitatea de timp.
jos2 adv.
jos1 adj. m., pl. joși; f. joásă, pl. joáse
Țắrile de Jos s. propriu f. pl.
jos adj. m., pl. joși; f. sg. joásă, pl. joáse
Țările de Jos s. pr. f. pl.
JOS adj., adv. 1. adj. coborât, scoborât. (Un teren ~.) 2. adv. v. dedesubt. 3. adj. v. scund. 4. adj. v. scăzut. 5. adj. v. gros. 6. adj. v. ieftin.
JOS adj. v. închis.
Jos Ôëá ├«nalt, sus
jos adv. ÔÇô 1. Aproape de p─âm├«nt, ├«n loc mai pu╚Ťin ridicat (dec├«t altul). ÔÇô ├Än jos, ├«n partea inferioar─â. ÔÇô 2. La nivelul p─âm├«ntului, pe sol. ÔÇô 3. ├Än ton grav. ÔÇô 4. (Adj.) Scund, care este pu╚Ťin ridicat de la p─âm├«nt. ÔÇô 5. (S. n.) Parte inferioar─â, baz─â. ÔÇô Var. (Mold.) gios. ÔÇô Mr. (d)gios, megl. (an)jos, istr. jos. Lat. deorsum, prin intermediul var. pop. deosum, diosum (Diez, I, 216; Pu╚Öcariu 912; Candrea-Dens., 907; REW 2566), cf. it. giuso (calabr. jusu, sard. gi├▓ssu), v. fr. jus, sp. ayuso. Dup─â Cipariu, Gramm., 103 ╚Öi Scriban, din lat. pop. jussum, jossum. Dac─â se admite primul etimon, care pare cel mai probabil, rezultatul di ÔÇ║ j este acela╚Öi ca adiungere ÔÇ║ ajunge sau adiutare ÔÇ║ ajuta, cf. ╚Öi jum─âtate; ╚Öi ├«n acest caz, mr. gios, pe care Meyer, Alb. St., IV, 64, ├«l consider─â inexplicabil, este normal, cf. mr. agiunge, agiuta. Der. josean, s. m. (locuitor al unui sat situat mai jos dec├«t altul; ├«n general, locuitor din Moldova de Sud); josime, s. f. (plebe, strat inferior al societ─â╚Ťii; josnicie, m├«r╚Ö─âvie); josnic, adj. (scund; scurt, c├«rn; m├«r╚Öav, abject, lipsit de demnitate); josnicie, s. f. (m├«r╚Ö─âvie, tic─âlo╚Öie); ├«njosi, vb. (a umili, a dezonora); ├«njositor, adj. (care ├«njose╚Öte); ├«njosora, vb. (a umili, a ├«njosi); ├«njosa, vb. (a ├«njosi); ├«naljos, s. n. (pr─âpastie, abis; nedreptate, umilire), de la forma╚Ťia adverbial─â ├«n al josului ÔÇ×├«n jos; iute, precipitatÔÇŁ (Tiktin, DAR); prejos, adv. (├«n expresia mai prejos, ├«n inferioritate, mai pu╚Ťin).
JOS3 n. Parte inferioar─â a unui obiect; parte de jos. ÔŚŐ ├Än ~ul apei ├«n direc╚Ťia scurgerii apei; la vale; ├«n aval. /<lat. deo(r)sum
JOS4 interj. 1) (exprim─â comanda adresat─â cuiva de a se a╚Öeza) La p─âm├ónt; a╚Öaz─â-te! 2) (exprim─â dezaprobarea fa╚Ť─â de cineva sau ceva) La o parte! S─â plece! S─â fie destituit din post! /<lat. deo(r)sum
JOS1 adv. 1) La o ├«n─âl╚Ťime relativ mic─â fa╚Ť─â de p─âm├ónt sau fa╚Ť─â de alt loc; aproape de p─âm├ónt. ÔŚŐ A (se) da ~ a (se) cobor├«. A l─âsa ~ a pune pe p─âm├ónt sau pe podea. A l─âsa ochii ├«n ~ a manifesta sfial─â; a privi ru╚Öinat spre p─âm├ónt. A privi (sau a m─âsura pe cineva) de sus ├«n ~ a privi (sau a m─âsura pe cineva) cu o privire dispre╚Ťuitoare. Cu nasul ├«n ~ umilit; ru╚Öinat. De sus p├ón─â ~ ├«n ├«ntregime. Din ~ dintr-un loc a╚Öezat mai la vale (sau mai la sud); din vale. ├Än ~ ├«n partea inferioar─â a unui obiect. De ~ a) de mai la vale; b) de la sud; c) din mase; din popor. 2) La acela╚Öi nivel cu p─âm├óntul sau cu locul pe unde se umbl─â. * Pe ~ a) pe p─âm├ónt; pe podea; b) cu picioarele; f─âr─â nici un mijloc de locomo╚Ťie. De pe ~ de pe p─âm├ónt sau de pe podea. /<lat. deo(r)sum
JOS2 jo├ís─â (jo╚Öi, jo├íse) 1) Care este de ├«n─âl╚Ťime mic─â; scund. 2) Care este mic (ca valoare, intensitate, m─ârime) Presiune joas─â. Pre╚Ťuri joase. Temperatur─â joas─â. 3) Care se afl─â la ├«n─âl╚Ťime mic─â. 4) (despre frecven╚Ťe) Care se caracterizeaz─â printr-un num─âr mic de perioade ├«ntr-o unitate de timp. 5) (despre sunete, voci) Care are un timbru gros; grav; profund. /<lat. deo(r)sum
Bertești (de jos) pl. comună în jud. Brăila, adesea ocupată de Ruși în răsboaiele lor cu Turcii: 2000 loc.
Doljiu n. numit ╚Öi Jiul de jos, jude╚Ť a╚Öezat ├«n partea de S.-V. a Olteniei, ├«n basinul de jos al Jiului: (de unde ╚Öi numele): 438.000 loc. cu cap. Craiova. [Adic─â Dol-jiu, sau Jiul din vale (├«n opozi╚Ťiune cu Gorjiu); slav. DOL(INA), vale].
Dun─âre-de-jos f. eparhie episcopal─â cu re╚Öedin╚Ťa la Gala╚Ťi ╚Öi a carii autoritate se ├«ntinde peste jude╚Ťele Covurluiu, Br─âila, Tulcea ╚Öi Constan╚Ťa.
jos a. pu╚Ťin ridicat: cas─â joas─â. [Lat. DEO(R)SUM]. ÔĽĹ n. partea de jos: ├«n josul sc─ârei. ÔĽĹ adv. ├«n partea inferioar─â: d─â-te jos; pe jos, umbl├ónd cu picioarele: a plecat pe jos. ÔĽĹ int. strig─ât de dezaprobare, de ur─â: jos tiranul!
╚Üara-de-Jos f. od. numele p─âr╚Ťii septentrionale a Moldovei, coprinz├ónd ╚Ťinuturile: Hotin, Dorohoiu, H├órl─âu, Cern─âu╚Ťi, Suceava, Neam╚Ťu, Bac─âu.
Țările-de-Jos f. pl. 1. vechiul nume al regatelor actuale Belgia și Olanda; 2. azi numele regatului Olandei.
Vin╚Ť n. nume a dou─â sate ├«n Ardeal: 1. Vin╚Ťul de jos, comun─â rural─â ├«n jude╚Ťul Alba: 3854 loc.; 2. Vin╚Ťul de sus, sau Alvin╚Ť, comun─â rural─â ├«n jude╚Ťul Turda 1840 loc.
jos adv. (lat. pop. jossum ╚Öi dejuso, cl. deosum ╚Öi deorsum, din *devorsum, compus din de, de sus ├«n jos, ╚Öi vorsum, v├│rtere ╚Öi v├ęrtere, a ├«nv├«rti, a ├«ntoarce; it. giu ╚Öi giue [├«ld. gi├║so], vfr. jus, sp. ayuso. V. rutes). ├Än partea inferioar─â (st├«nd or─ş merg├«nd): el e jos, se d─â jos, arunc jos. Pe jos 1. pe partea inferioar─â, pe p─âm├«nt, pe pardoseal─â, la pic─şoarele noastre: pe jos era┼ş numa─ş flor─ş, nu scuipa de jos. 2. umbl├«nd, merg├«nd (├«n opoz. cu ÔÇ×pe sus, ├«n c─âru╚Ť─â, pe cal ╚Ö.a.ÔÇŁ): m─â duc acas─â pe jos. De jos, 1. din partea inferioar─â, de pe p─âm├«nt, de pe pardoseal─â: a ridica ceva de jos. 2. inferior ├«n loc (fa╚Ť─â de nivelu m─âri─ş): Episcopia Dun─âri─ş de jos. Inferior ├«n rang: ce─ş de jos (ce─ş mic─ş). Fig. ╚Ü─âran, ╚Ť─âr─ânesc, suburban: acest om e de folos, dintrÔÇÖo familie de jos. Da┼ş jos 1. scobor; 2. tr├«ntesc. M─â da┼ş jos, m─â scobor. ╚śed (or sta┼ş) jos: ╚Öed a╚Öezat pe scaun (nu ├«n pic─şoare). R─âm├«n pe jos, ├«s ├«ntrecut, r─âm├ón ├«n urm─â, perd din vaz─â. Las pe jos, ├«ntrec, ├«ntunec vaza cu─şva. Adj. Jos, joas─â, nu mult ridicat, scund, tupilat: cas─â joas─â. Gras, cu pu╚Ťine vibra╚Ťiun─ş pe secund─â: sunet jos. Josnic: purtare joas─â. Sn., pl. ur─ş. Partea de jos, partea inferioar─â: josu sc─âri─ş, a╚Ötept ├«n josu sc─âri─ş. A ├«nota ├«n josu ape─ş, a ├«nota la vale, cum se mi╚Öc─â curentu. A r─âsturna cu susuÔÇÖn jos (casa, lucrurile), a face mare dezordine (v. hu╚Öt─şul─şuc, hara-para). Interj. de reprobare sa┼ş de ur─â: Jos Jidani─ş! Jos cu e─ş!
JOS adj., adv. 1. adj. cobor├«t, scobor├«t. (Un teren ~.) 2. adv. dedesubt. (Locul era situat ~.) 3. adj. m─ârunt, mic, scund, (reg.) pitulat. (Cas─â ~; persoan─â ~.) 4. adj. cobor├«t, redus, sc─âzut, scobor├«t. (Temperatur─â ~.) 5. adj. ad├«nc, grav, gros, profund, (fig.) cavernos. (O voce ~; un timbru ~.) 6. adj. avantajos, convenabil, ieftin, mic, sc─âzut, (Transilv. ╚Öi Ban.) lesne. (Pre╚Ťuri ~.)
jos adj. v. ÎNCHIS.
APOLDU DE JOS, com. în jud. Sibiu; 1.635 loc. (1991). Biserică de lemn (sec. 18).
ARPA╚śU DE JOS, com. ├«n jud. Sibiu; 2.939 loc. (1991). Centru pomicol. Sta╚Ťie de c. f. Biseric─â (sec. 18). Important─â a╚Öezare geto-dacic─â fortificat─â (sec. 1 ├«. Hr.-2 d. Hr.).
BEICA DE JOS, com. în jud. Mureș; 2.286 loc. (1991). Biserică de lemn (sec. 18).
BERTE╚śTII DE JOS, com. ├«n jud. Br─âila, pe C─âlm─â╚Ťui; 3.043 loc. (1991).
BUDACU DE JOS, com. ├«n jud. Bistri╚Ťa-N─âs─âud; 2.676 loc. (1991). Biseric─â (sec. 16). Biseric─â (sec. 18), ├«n satul Monariu. Biseric─â (sec. 15; 18), ├«n satul Jelna.
BUGHEA DE JOS, com. în jud. Argeș; 3.280 loc. (1991).
CEAMURLIA DE JOS, com. în jud. Tulcea; 2.791 loc. (1991). Importante vestigii neolitice (cultura Hamangia) și din epoca romană (sec. 2-3).
CHIHERU DE JOS, com. în jud. Mureș; 2.035 loc. (1991).
CR─éCIUNELU DE JOS, com. ├«n jud. Alba, pe T├«rnava; 4.388 loc. (1991). Viticultur─â. Sta╚Ťie de c. f.
CR─éSANII DE JOS, sat ├«n com. Balaciu (jud. Ialomi╚Ťa), ├«n apropierea c─âruia a fost descoperit─â o dav─â getic─â, pe Piscul Cr─âsanilor (sec. 3-1 ├«. Hr.).
CRI╚śTIORU DE JOS, com. ├«n jud. Bihor; 2.140 loc. (1991).
FILDU DE JOS, com. în jud. Sălaj, pe Almaș; 1.593 loc. (1995). Biserică de lemn; (sec. 18), în satul Fildu de Sus. Centru de prelucr. artistică a lemnului.
GALDA DE JOS, com. în jud. Alba, pe râul Galda; 4.414 loc. (1995). Bisericile Nașterea Maicii Domnului (1715, cu pictură murală din 1752), Sf. Arhanghel Mihail (sec. 17) și Cuvioasa Paraschiva (1782) în satele Galda de Jos, Galda de Sus și Mesentea.
HIMALAYA JOAS─é, zon─â muntoas─â ├«n partea central─â Himalayei, ├«ntre Himalaya ├Änalt─â la N ╚Öi M-╚Ťii Sivalik la S.; c. 2.000 km lungime ╚Öi 10-100 km l─â╚Ťime. Alt.: 3.500-4.500 m. Cuprinde depr. ├«nalte ╚Öi fertile (Kathmandu, Kashmir). P├ón─â la 3.500 m, versan╚Ťii sunt acoperi╚Ťi cu p─âduri, iar mai sus cu p─â╚Öuni alpine.
IDECIU DE JOS, com. ├«n jud. Mure╚Ö, pe r├óul Mure╚Ö; 2.054 loc. (1998). Ape minerale clorosodice. ├Än satul Ideciu de Jos, men╚Ťionat documentar ├«n 1319, se afl─â un castel din sec. 16, ├«n stilul Rena╚Öterii.
JICHI╚śU DE JOS, ocm. ├«n jud. Cluj; 1.285 loc. (1998). Satul Jichi╚Öu de Jos este men╚Ťionat documentar ├«n 1292.
JOS, ora╚Ö ├«n centrul Nigeriei, ├«n platoul omonim, la 230 km S de Kano, centrul ad-tiv al statului Plateau; 185,6 mii loc. (1992). Nod de comunica╚Ťii. Centru comercial. Expl. de staniu. Uzine mecanice. Ind. de prelucr. a lemnului. Muzeul Institutului de Cercet─âri Africane. Universitate. Fundat la ├«nceputul sec. 19.
L─éPUGIU DE JOS, com. in jud. Hunedoara, situat─â ├«n Depr. L─âpugiu, la poalele de NV ale M-╚Ťilor Poaiana Rusc─âi, pe P├ór├óul L─âpugilor; 1.667 loc. (2000). Sta╚Ťii de c. f. ├«n satele L. de J. ╚Öi Holdea ╚Öi halt─â de c. f. ├«n satul Ohaba. ├Än satul L─âpugiu de Sus, men╚Ťionat documentar ├«n 1439, se afl─â un punct fosilifer cu faun─â marin─â dat├ónd din Miocen, iar ├«n satul L. de J., atestat documentar ├«n 1439, exist─â o biseric─â de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului (sec. 18).
LUGA╚śU DE JOS, com. ├«n jud. Bihor, situat─â ├«n partea de V a depr. Vad-Borod, la poalele de SV ale M-╚Ťilor Plopi╚Ö, pe dr. Cri╚Öului Repede; 3.175 loc. (2000). Hidrocentral─â (18 MW), intrat─â ├«n func╚Ťiune ├«n 1989. Pomicultur─â. ├Än satul L. de J., men╚Ťionat documentar ├«n perioada 1291-1294, se afl─â o biseric─â de zid cu hramul Na╚Öterea Maicii Domnului (sec. 17), o biseric─â de lemn cu hramul Buna Vestire (1720, cu picturi interioare din sec. 18) ╚Öi un conac (1840).
LUNCA CERNII DE JOS, com. ├«n jud. Hunedoara, situat─â la poalele de SE ale M-╚Ťilor Poiana Rusc─âi pe r├óul Cerna; 1.205 loc. (2005). Satul Lunca Cernii de Jos este men╚Ťionat documentar ├«n 1360.
LUNCA DE JOS, com. ├«n jud. Harghita, situat─â la poalele M-╚Ťilor Ciuc, ├«n zona pasului Trotu╚Ö; 5.379 loc. (2000). Sta╚Ťie de c. f. (├«n satul L. de J.). Expl. ╚Öi prelucr. lemnului (cherestea). Fabric─â de panouri de lemn. Moar─â de ap─â. Centru de prelucr. artistic─â a lemnului. Muzeu s─âtesc de istorie. Piu─â pentru cergi. Bisericile de lemn Schimbarea la Fa╚Ť─â (sec. 18) ╚Öi Sf. Anton (sec. 20), ├«n satul Valea Rece.
LUNCOIU DE JOS, com. în jud. Hunedoara; 1.985 loc. (2000). Satul L. de J. este atestat documentar în 1439.
M─éCE╚śU DE JOS, com. ├«n jud. Dolj, situat─â ├«n C├ómpia Desn─â╚Ťui, pe malul de E al lacului Bistre╚Ť; 1.726 loc. (2000). Pescuit. Biserica Sf. Nicolae (1833), ├«n satul M─âce╚Öu de Jos.
MESE╚śENII DE JOS, com. ├«n jud. S─âlaj, situat─â ├«n depr. ╚śimleu, la poalele de NV ale M-╚Ťilor Mese╚Ö; 2.961 loc. (2000). Centru etnografic ╚Öi folcloric. Izvoare cu ape minerale carbogazoase. carbogazoase ╚Öi sulfuroase. ├Än satul M. de J., men╚Ťionat documentar ├«n 1341, se afl─â o biseric─â din sec. 15. P├ón─â la 1 ian. 1965, satul ╚Öi com. M. de J. s-au numit C─â╚Ť─âlu╚Öa.
MUNTENII DE JOS, com. ├«n jud. Ialomi╚Ťa, situat─â ├«n partea de E a Colinelor Tutovei, pe r├óul B├órlad; 3.700 loc. (2000). Sta╚Ťie de c. f. ├«n satul M. de J. (care apare men╚Ťionat documentar ├«n 1491). Biserica Sf. Nicolae (ante 1809, ref─âcut─â ├«n 1866), ├«n satul M├ónje╚Öti.
OAR╚ÜA DE JOS, com. ├«n jud. Maramure╚Ö, situat─â ├«n zona Dealurilor Asuajului, pe r├óul Oar╚Ťa; 1.380 loc. (2003). Pe terit. satului Oar╚Ťa de Sus, atestat documentar ├«n 1391, au fost descoperite vestigii neolitice (unelte de silex, fragmente de vase ceramice) precum ╚Öi urmele unei a╚Öez─âri omene╚Öti din Epoca Bronzului, apar╚Ťin├ónd culturii Wietenberg (sec. 16-13 ├«. Hr.). ├Än satul Orti╚Ťa, men╚Ťionat documentar ├«n 1391, se afl─â o biseric─â din lemn cu hramul Sfin╚Ťii Arhangheli Mihail ╚Öi Gavril (sec. 18).
ORLAM SLUCEAETSEA I NIJE KUR SPUSKATSEA (OPđŤAM CđŤYđžAETCđ» đś HđśđľE KYP CđčYCKATđČCđ») (rus.) vulturilor li se ├«nt├ómpl─â s─â zboare mai jos dec├ót g─âinile ÔÇô Kr├«lov, ÔÇ×Orel i kuriÔÇŁ. ÔÇ×Orlam sluceaetsea i nije kur spuskatsea, no kuram nikogda da oblak ne podneatseaÔÇŁ (ÔÇ×Vulturilor li se ├«nt├ómpl─â s─â zboare mai jos dec├ót g─âinile, dar g─âinile nu se pot ridica niciodat─â la noriÔÇŁ). Oamenilor superiori li se poate ├«nt├ómpla s─â fie c├óteodat─â mediocri, dar mediocrii nu se por ridica niciodat─â la nivelul acestora.
P├éRTE╚śTII DE JOS, com. ├«n jud. Suceava, situat─â ├«n pod. Sucevei, pe r├óul Solone╚Ť; 3.024 loc. (2003). Halt─â de c. f. (V├órfu Dealului). Ol─ârit (V├órfu Dealului).
PETRE╚śTII DE JOS, com. ├«n jud. Cluj, situat─â ├«n depr. Petre╚Öti, la poalele m-╚Ťilor Trasc─âu, pe r├óul H─âjdate; 1.888 loc. (2003). Biserica de lemn Sfin╚Ťii Arhangheli Mihail ╚Öi Gavriil (1842-1846), ├«n satul Livada. ├Än arealul com. se afl─â rezerva╚Ťia complex─â Cheia Turzii.
PL─éIE╚śII DE JOS, com. ├«n jud. Harghita, pe cursul superior al r├óului Ca╚Öin; 2.997 loc. (2003). Centru de art─â popular─â. Muzeu etnografic. Rezerva╚Ťie botanic─â cu vegeta╚Ťie de mla╚Ötin─â oligotrof─â. ├Än satul P. de J., men╚Ťionat documentar ├«n 1744, se afl─â o biseric─â romano-catolic─â (sec. 14), cu zid de incint─â din sec. 18, iar ├«n satul Imper, atestat documentar ├«n 1333, exist─â un conac din 1833.
PORUMBACU DE JOS, com. ├«n jud. Sibiu. situat─â ├«n V depr. F─âg─âra╚Ö, pe cursul mijlociu al Oltului ╚Öi pe r├óul Porumbacu; 3.114 loc. (2003). Sta╚Ťie de c. f. (├«n satul P. de J.) ╚Öi halte de c. f. (├«n satele Colun ╚Öi Scoreiu). Expl. de calcar (Porumbacu de Sus). Pomicultur─â. Centru de prelucr. artistic─â a lemnului, de ╚Ťes─âturi ╚Öi cus─âturi populare. ├Än satul P. de J., men╚Ťionat documentar ├«n 1466, se afl─â vechiul Oficiu po╚Ötal-tranzit (1756-1760), bisericile Na╚Öterea Maicii Domnului (1806) ╚Öi T─âierea Capului Sf. Ioan Botez─âtorul (1811), ├«n satele S─ârata ╚Öi Colun.
RĂCARII DE JOS, sat în com. Brădești, jud. Dolj, în apropierea căruia au fost descoperite vestigiile unui castru roman construit în primul sfert al sec. 2 d. Hr. și refăcut în prima jumătate a sec. 3. Utilizat din nou în sec. 4-6. În preajmă, așezarea civilă.
REVOLU╚ÜIA DIN ╚Ü─éRILE DE JOS, prima revolu╚Ťie din Europa, desf─â╚Öurat─â ├«ntre 1566 ╚Öi 1609, ├«n ╚Ü─ârile de Jos aflate ├«n st─âp├ónirea Spaniei. Cu un caracter antifeudal ╚Öi de eliberare na╚Ťional─â de sub domina╚Ťia absolutismului spaniol, revolu╚Ťia a ├«mbr─âcat forma luptei ├«mpotriva Bisericii catolice, sprijinul principal al Spaniei ├«n ╚Ü─ârile de Jos, ╚Öi s-a desf─â╚Öurat sub steagul calvinismului. A ├«nceput cu r─âscoala popular─â din 1566, cunoscut ├«n istorie de r─âscoala iconoclast─â, reprimat─â de armata spaniol─â comandat─â de regele de Alba, care a instaurat un regim de teroare s├óngeroas─â, ├«mpotriva c─âruia a luat na╚Ötere o puternic─â mi╚Öcare de partizani, care s-a generalizat. ├«n 1572. Speriat─â de propor╚Ťiile revolu╚Ťiei, o parte a marii burghezii au trecut puterea ├«n provinciile Olanda ╚Öi Zeeland prin╚Ťului Wilhelm de Orania (Wilhelm Taciturnul). La sf├ór╚Öitul deceniului al optulea al sec. 16 au avut loc r─âscoale populare ╚Öi mi╚Öc─âri ╚Ť─âr─âne╚Öti ╚Öi ├«n sudul ╚Ü─ârilor de Jos, la Bruxelles, Gand, Ypres, Anvers ╚Ö.a., unde au fost create ÔÇ×comitetele celor 18ÔÇŁ, organe revolu╚Ťionare ale revolu╚Ťiei. Nobilimea, or─â╚Öenimea ╚Öi clerul catolic din provinciile din S, tem├óndu-se de revolu╚Ťie, au constituit ÔÇ×Uniunea de la ArrasÔÇŁ (1579) ╚Öi au c─âzut la ├«n╚Ťelegere cu Filip II, regele Spaniei, r─âm├ón├ónd sub st─âp├ónirea lui. ├Än acela╚Öi an, provinciile din N (Holland, Zeeland, Frisia ╚Öi Utrecht), au ├«ncheiat ÔÇ×Uniunea de la UtrechtÔÇŁ la care au aderat ╚Öi ora╚Öele din Flandra ╚Öi Brabant, ├«n frunte cu Gand; pe baza acestei uniuni s-a constituit ├«n 1581 ÔÇ×Republica Provinciilor UniteÔÇŁ, care, dup─â numele celei mai mari provincii, a fost numit─â ├«n mod curent, dup─â 1609, Olanda, recunoscut─â ├«n mod formal de Spania ├«n 1609, iar pe plan european, prin Pacea westfalic─â (1648).
ROATA DE JOS, com. în jud. Giurgiu, situată în C. Găvanu-Burdea, pe râul Dâmbovnic; 8.266 loc. (2005). Nod rutier. Expl. de petrol și gaze naturale (în satele Roata de Jos și Cartojani). În satul Sadina se află biserica Adormirea Maicii Domnului (1668), îar în satul R. de J. bisericile Sf. Nicolae (1825-1902) și Adormirea Maicii Domnului (1880).
RONA DE JOS, com. în jud. Maramureș, situată în N depr. Maramureș, pe râul Rona; 2.080 loc. (2005). În satul R. de J., atestat documentar în 1360, se află biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului (sec. 18).
╚Ü─éRILE DE JOS, denumire dat─â ├«n Ev. med., ╚Öi ├«n Epoca modern─â terit. care cuprindea Belgia, Olanda, Luxembourg precum ╚Öi NE Fran╚Ťei. V. Burgundia; Flandra; Belgia; Olanda; Luxembourg.
JOS adv. 1. Giosu, N., act.; Josul fam. 2. Josea (16 B I 439). 3. Josan (Ard); Jos/ani, -eni ss,; -escu; Giosan, T─ânasie (Sd VI); -ul (CL); -u s. (ib.). ÔÇ×JoseniÔÇŁ, locuitorii din ÔÇ×╚Üara de JosÔÇŁ din Moldova; Giosa, Maftei din Gios─âni (B├«r IV).
a mătura pe jos cu hainele expr. a purta îmbrăcăminte exagerat de lungă.
a trece (pe cineva) la munca de jos expr. (d. ╚Öefi) 1. a trasa (unui subaltern) o sarcin─â nepl─âcut─â. 2. a retrograda (pe cineva) dintr-o func╚Ťie.
fost-ai lele cât ai fost, dar te-ai dus pe pulă în jos expr. (obs.) timpul trece în mod implacabil.
jos adv. (er.) în zona aparatului genital; în sex; la sex.
jos biștarii! expr. (vulg.) scoate banii!
jos labele / mâinile! expr. ia mâna (de pe cineva sau ceva)!
jos p─âl─âria! expr. (admirativ) bravo!
las-o jos! expr. termină!, încetează!
las-o jos că măcăne! expr. 1. termină cu prostiile! 2. încetează!, termină!
nici alb─â, nici neagr─â / nici cal, nici m─âgar / nici c─âlare, nici pe jos / nici ├«n car, nici ├«n c─âru╚Ť─â expr. 1. (d. o situa╚Ťie) nehot─âr├ót, indecis. 2. ambiguu, de o calitate sau o compozi╚Ťie incert─â.

Jos dex online | sinonim

Jos definitie

Intrare: Jos
Jos
Intrare: jos (adj.)
jos 1 adj. adjectiv
Intrare: jos (adv.)
jos 2 adv.
Intrare: Țările de Jos
Țările de Jos (numai) plural substantiv propriu feminin articulat