JÓINT-VENTURE, joint-venture, s. n. Contract prin care două sau mai multe părți se angajează într-o activitate economică, care este supusă controlului comun, în scopul valorificării în activitatea de producție sau de comercializare a avantajelor deținute de părțile asociate. [Pr.: ğoĭntvenčăr] – Din engl. joint-venture.

jóint-venture (angl.) [pron. ğóĭntvenčăr] (joint-ven-) s. n., pl. jóint-venture

JOINT-VENTURE [GIÓINT-VÉNCEĂR] s. n. asociere de întreprinderi din diferite state în vederea unui anumit program comun. (< engl. joint-venture)

joint-venture (anglicism) Asocierea a două sau mai multe întreprinderi – din țări diferite – în vederea realizării unui program specific ◊ „Colaborarea cu TAROM-ul a fost apreciată ca bună, iar joint-ventures dintre Swissair și Austrian Airlines – Avicon, este compania de consultanță atât pentru TAROM, cât și pentru Aeroportul Internațional Otopeni.” R.l. 5 VI 92 p. 3. ◊ „Această întreprindere a luat ființă grație unui joint-venture dintre compania de telefoane a Israelului și un ziar creștin local.” R.l. 22 VII 93 p. 11; v. și 16 IX 93 p. 11, Cuvântul 51/93 p. 6, R.l. 31 X 94 p. 7 [pron. giónt vénceăr] (cf. it. joint-venture; DPN 1982)

JOINT ADVENTURE [dʒóint ədvéntʃə] (expr. engl.) Asociere a două persoane fizice pentru derularea unei afaceri, în scopul obținerii unui beneficiu reciproc.

JOINT VENTURE [dʒóint véntʃə] (expr. engl.) Acord de cooperare între două sau mai multe firme care înființare o firmă terță, în scopul valorificării în activitatea de producție sau de comercializare a avantajelor deținute de firmele asociate (costul mai mic al forței de muncă, deținerea unui drept de proprietate industrială sau intelectuală, rețea de distribuție și comercializare eficientă etc.). Partenerii la j.v. își împart riscurile și dividentele proporțional cu aportul lor de capital.