Dicționare ale limbii române

16 definiții pentru jochei

JOCHÉI s. m. v. jocheu.
JOCHÉU, jochei, s. m. Călăreț specializat în conducerea cailor la alergările de galop și de obstacole de pe hipodrom. [Var.: jochéi s. m.] – Din fr., engl. jockey.
JOCHÉI s. m. v. jocheu.
JOCHÉU, jochei, s. m. Călăreț specializat în conducerea cailor la alergările de galop și de obstacole de pe hipodrom. [Var.: jochéi s. m.] – Din fr., engl. jockey.
JOCHÉU, jochei, s. m. Sportiv care călărește sau conduce caii în timpul alergărilor și la antrenament. O figură lunguiață, streină, cu tîmplele indecent goale și cu părul scurt lipit pe scăfîrlie ca o caschetă de jocheu fără cozoroc. C. PETRESCU, C. V. 46. Iapa sură, pe care o încăleca un jocheu a nu știu cărui domn, era mai mare decît armăsarul. NEGRUZZI, S. I 42.
jochéu s. m., art. jochéul; pl. jochéi, art. jochéii
jochéu s. m., art. jochéul; pl. jochéi, art. jochéii[1]
JOCHÉU s. v. fecior, lacheu, valet.[1]
JOCHÉI s.m. v. jocheu.
JOCHÉU s.m. Călăreț profesionist care călărește caii la curse și la antrenamente. [Pron. jo-cheu, var. jochei s.m. / < pl. jochei, fr., engl. jockey].
JOCHÉU s. m. călăreț profesionist care călărește caii la curse și la antrenamente. (< fr., engl. jockey)
jochéu (jochéi), s. m. – Călăreț specializat în conducerea cailor la jocurile de curse. Engl. jockey, prin intermediul fr.
JOCHÉU ~i m. Călăreț profesionist, specializat în conducerea cailor la alergările de galop și de obstacole. /<fr., engl. jockey[1]
jockey m. 1. fecior ce mână o trăsură; 2. fecior care încalecă caii la curse: jockey-club, destinat a dirija diferitele societăți de curse.
* jochéŭ m. (fr. jockey, d. engl. jockey, dim. d. Jack, Iacob). Acela care, pentru banĭ, călărește caiĭ altuĭa la alergărĭ.
jocheu s. v. FECIOR. LACHEU. VALET.

jochei definitie

jochei dex

Intrare: jocheu
jochei substantiv masculin admite vocativul
jocheu substantiv masculin admite vocativul