jitia definitie

2 intrări

14 definiții pentru jitia

JÍTIE, jitii, s. f. (Reg.) 1. Poveste, anecdotă, snoavă. 2. Boală cronică; defect, cusur. – Din sl. žitije.
JÍTIE, jitii, s. f. (Reg.) 1. Poveste, anecdotă, snoavă. 2. Boală cronică; defect, cusur. – Din sl. žitije.
JÍTIE, jitii, s. f. (Mold.) Poveste, anecdotă, snoavă. V. pățanie. Atunci au spus el toată jitia sa. SBIERA, P. 236. Și-am mai încălecat pe-o roată și v-am spus jitia toată. CREANGĂ, P. 34.
jítie (reg.) (-ti-e) s. f., art. jítia (-ti-a), g.-d. art. jítiei; pl. jítii, art. jítiile (-ti-i-)
jítie s. f. (sil. -ti-e), art. jítia (sil. -ti-a), g.-d. art. jítiei; pl. jítii, art. jítiile (sil. -ti-i-)
JÍTIE s. v. întâmplare, pățanie, peripeție, rogojină.
jítie (jítii), s. f.1. Viață, biografie. – 2. Istorie cronică, poveste. – 3. Beteșug, boală cronică. Sl. žitije „viață” (Pușcariu, Dacor., VIII, 349). Sec. XVII, înv. cu primul sens.
JÍTIE ~i f. pop. 1) Expunere a aventurilor sau a vieții cuiva. 2) Boală incurabilă. /<sl. žitije
jitie f. Mold. firul povestii: v’am spus jitia toată GR. [Vechiu-rom. jitie, vieață: își puse acolo stâlp și-și scrise jitia toată (ALEXANDRIA). [Slav. JITIE, vieață].
jítie f. (vsl. sîrb. bg. žitiĭe, rus. žitĭe, žitié, vĭață, biografie. V. obștejitie). Vechĭ. Biografie. Azĭ. Mold. Istorie, poveste: v’am spus jitia toată. Munt. est. Motiv: ce jitie a avut să se lege de mine?
jitie s. v. ÎNTÎMPLARE. PĂȚANIE. PERIPEȚIE. ROGOJINĂ.
JITIA, com. în jud. Vrancea; 1.696 loc. (1998). Produse de panificație. Fenomene carstice pe sare. În satul Jitia de Jos se află mănăstirea Poiana Mărului (de maici), întemeiată în 1730, cu biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului (1780-1784, construită pe locul uneia arse în 1771); a doua biserică de lemn, cu hramul Duminica Tuturor Sfinților, a fost ridicată în 1810-1812. Desființată în 1959, mănăstirea a fost reînființată în 1990. În satul Măgura există schitul Tarnița (de maici) cu biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului (sec. 19).
a-i veni (cuiva) jitia expr. a i se face greață, a se scârbi (de ceva / de cineva).
jitie, jitii s. f. lehamite, greață.

jitia dex

Intrare: jitie
jitie substantiv feminin
  • silabisire: ji-ti-e
Intrare: Jitia
Jitia