JITĂRÍ, jităresc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A îndeplini funcția de jitar. – V. jitar.

JITĂRÍ, jităresc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A îndeplini funcția de jitar. – V. jitar.

jitărí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jitărésc, imperf. 3 sg. jităreá; conj. prez. 3 să jităreáscă

jitărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jitărésc, imperf. 3 sg. jităreá; conj. prez. 3 sg. și pl. jităreáscă

JITĂRÍ vb. v. pândi.

A JITĂRÍ ~ésc intranz. înv. A practica ocupația de jitar; a fi jitar. /Din jitar

jitărít s.n. (reg.) 1. ocupația jitarului. 2. plata jitarului.

jitări vb. v. PÎNDI.