Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru jigală

JIGÁLĂ, jigale, s. f. (Înv. și reg.) Cui întors la vârf și înroșit în foc, cu care se găuresc ciubucele sau se decorează diverse obiecte de lemn. [Var.: juválă s. f.] – Din ucr. žyhalo.
JUVÁLĂ s. f. v. jigală.
JIGÁLĂ, jigale, s. f. (Înv. și reg.) Cui întors la vârf și înfierbântat, cu care se găuresc ciubucele sau se decorează diverse obiecte de lemn. [Var.: juválă s. f.] – Din ucr. žyhalo.
JUVÁLĂ s. f. v. jigală.
jigálă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. jigálei; pl. jigále
jigálă s. f., g.-d. art. jigálei; pl. jigále
jigálă f., pl. e (rus. žegálo, priboĭ [de găurit potcoave], rut. žigalo, frigare, žegló, zamba; pol. žegadto, priboĭ, zamba, d. vsl. žigatĭ, a arde. V. jerăgaĭ). Vechĭ. Zamba. – Și jivală.

Jigală dex online | sinonim

Jigală definitie

Intrare: jigală
juvală substantiv feminin
jigală substantiv feminin