jig definitie

9 definiții pentru jig

JIG s. n. (Reg.) Arsuri în gât și în piept. – Comp. sb. žig.
JIG s. v. arsură, usturime.
jig1 (jâg) s.n. (reg.) Materie gălbuie și ceroasă care se află în lâna oilor; usuc.
jig2, jíguri, s.n. (reg.) 1. Semn făcut cu fierul roșu pe corpul animalelor, semn cu care se înfierează oile și caprele (la urechi). 2. Arsură pe esofag; jărăgai, jigăraie, pirozis, râgâială.
jig n. Mold. 1. jeg; 2. jigăraie. [Slav. JIGŬ, din JIGATI, a arde].
jig n., pl. urĭ (vsl. žigŭ, sîrb. žig, arsură, rudă cu jignesc, jeg, jegăraĭ și jerăgaĭ). Est. Jerăgaĭ, arsură pe care, după mîncare, o simțĭ în esofag, în cauza suiriĭ acreliĭ din stomah (în med. pyrósis, vgr. pýrosis). – În Olt. ojig (sîrb. ožega).
jig s. v. ARSURĂ. USTURIME.
jig, jiguri, s.n. – (reg.) Amăreală la stomac (Papahagi, 1925). În expr. mă taie jig = amăreala de la rânză (Faiciuc, 1998: 101). – Din srb. žig „arsură” < jigati „a arde” (Șăineanu, Scriban, DLRM, MDA).
jig, -uri, s.n. – Amăreală la stomac (Papahagi 1925). În expr. mă taie jig = amăreala de la rânză (Faiciuc 1998: 101). – Din srb. žig (MDA).

jig dex