jidoví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jidovésc, 3 sg. jidovéște

jidănésc și jidovésc v. tr. (d. Jidan și Jidov; vsl. židoviti sen, a se jidovi). Iron. Iudaĭzez, prefac în Jidan orĭ în jidănesc. V. refl. Mă judaizez.