jertfuire definitie

2 intrări

18 definiții pentru jertfuire

JERTFÍ, jertfesc, vb. IV. 1. Tranz. A aduce (o) jertfă (1). 2. Tranz. și refl. A (se) sacrifica. ♦ Tranz. (Rar) A omorî. – Din jertfă.
JERTFÍRE s. f. Acțiunea de a (se) jertfi. – V. jertfi.
JERTFÍ, jertfesc, vb. IV. 1. Tranz. A aduce (o) jertfă (1). 2. Tranz. și refl. A (se) sacrifica. ♦ Tranz. (Rar) A omorî. – Din jertfă.
JERTFÍRE s. f. Acțiunea de a (se) jertfi. – V. jertfi.
JERTFÍ, jertfesc, vb. IV. Tranz. 1. A aduce (o) jertfă (1). Nu e mort ca să-l jelești Și bucate să-i jertfești. PĂSCULESCU, L. P. 201. 2. A sacrifica. (Ironic) Risipitor cu timpul său, jertfește mult mai multă vreme jocului de cărți decît patriei sale. BOLINTINEANU, O. 251. El a jertfit amorul său. NEGRUZZI, S. I 56. ◊ Refl. Făgăduim chiar a ne jertfi, dacă aceasta va putea să-ți aline oarecum mîhnirile. ISPIRESCU, L. 12. ♦ A omorî. Purice mustră întîi pe boierul vînător pentru că jertfește ființe nevinovate din cîmpii și păduri. SADOVEANU, E. 260.
JERTFÍRE s. f. Acțiunea de a (se) jertfi; jertfă, sacrificiu.
jertfí (a ~) (jert-fi) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jertfésc, imperf. 3 sg. jertfeá; conj. prez. 3 să jertfeáscă
jertfíre (jert-fi) s. f., g.-d. art. jertfírii
jertfí vb. (sil. jert-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jertfésc, imperf. 3 sg. jertfeá; conj. prez. 3 sg. și pl. jertfeáscă
jertfíre s. f. (sil. jert-), g.-d. art. jertfírii
JERTFÍ vb. 1. v. sacrifica. 2. a-și da, a-și sacrifica. (Și-a ~ viața pe câmpul de luptă.) 3. a (se) sacrifica. (S-a ~ pentru binele omenirii.)
JERTFÍRE s. v. sacrificiu.
A JERTFÍ ~ésc tranz. 1) înv. (ființe) A ucide după un anumit ritual ca dar pentru zei; a sacrifica. 2) A ceda benevol având conștiința unei privațiuni. 3) rar A lipsi de viață premeditat; a omorî; a ucide. /Din jertfă
A SE JERTFÍ mă ~ésc intranz. A manifesta abnegație; a se devota fără rezerve; a se sacrifica. /Din jertfă
jertfì v. 1. a oferi o jertfă: a jertfi o oaie; 2. fig. a renunța de bunăvoie la ceva; 3. a se devota cu totul: trebue să ne jertfim pentru patrie.
jertfésc v. tr. (d. jertfă). Sacrific. V. refl. Mă sacrific. – Vechĭ și jertfuĭesc (vsl. žrŭtvovati, rus. žervovatĭ).
JERTFI vb. 1. (BIS.) a sacrifica, (înv.) a comînda, a înjunghia, a pocloni. (A ~ ceva divinității.) 2. a-și da, a-și sacrifica. (Și-a ~ viața pe cîmpul de luptă.) 3. a (se) sacrifica. (S-a ~ pentru binele omenirii.)
JERTFIRE s. jertfă, sacrificare, sacrificiu, (fig.) preț. (Cu ~ vieții sale.)

jertfuire dex

Intrare: jertfire
jertfire substantiv feminin
  • silabisire: jert-fi-re
jertfuire infinitiv lung
Intrare: jertfi
jertfui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
jertfi conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb
  • silabisire: jert-fi