Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru jelitor

JELIT├ôR, -O├üRE, jelitori, -oare, adj. Care (se) jele╚Öte; care inspir─â jale; jalnic. ÔÇô Jeli + suf. -tor.
JELIT├ôR, -O├üRE, jelitori, -oare, adj. Care (se) jele╚Öte; care inspir─â jale; jalnic. ÔÇô Jeli + suf. -tor.
JELIT├ôR, -O├üRE, jelitori, -oare, adj. Care sufer─â, care jele╚Öte; care inspir─â jale, jalnic; t├«nguitor. C─â ╚Ťi-i casa jelitoare ╚śi de p├«ne ╚Öi de sare. MARIAN, S. 9. (Cu pronun╚Ťare regional─â) De la noi ce mai dore╚Öti?... Fag de miere-ndulcitoare ╚śi vro doin─â j─âlitoare? ALECSANDRI, P. I 94.
jelitór adj. m., pl. jelitóri; f. sg. și pl. jelitoáre
jelitór adj. m., pl. jelitóri; f. sg. și pl. jelitoáre
JELITÓR adj. v. jalnic, sfâșietor, tânguios, tânguitor.
JELIT├ôR ~o├íre (~├│ri, ~o├íre) 1) (despre persoane) Care manifest─â jale fa╚Ť─â de cineva sau de ceva; p─âtruns de jale. 2) fig. (despre sunete, melodii, voci) Care exprim─â jale; plin de jale; jalnic; pl├óng─âtor, t├ónguitor. /jeli + suf. ~tor
jelitor a. 1. care se jelește 2. jalnic: glas de clopot jelitor AL.
jelitor adj. v. JALNIC. SF├Ä╚śIETOR. T├ÄNGUIOS. T├ÄNGUITOR.

Jelitor dex online | sinonim

Jelitor definitie

Intrare: jelitor
jelitor adjectiv