Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru jarcalete

JARCALÉTE, jarcaleți, s. m. (Reg.) Vlăjgan; haimana. – Cf. jarcă.
JARCALÉTE, jarcaleți, s. m. (Reg.) Vlăjgan; haimana. – Cf. jarcă.
JARCALÉTE, jarcaleți, s. m. (Regional) Vlăjgan, lungan, haimana. Niște jarcaleți nu-și mai găseau astîmpăr. Strigau, cîntau. PAS, Z. II 220.
jarcaléte (reg.) s. m., pl. jarcaléți
jarcaléte s. m., pl. jarcaléți
JARCALÉTE s. v. derbedeu, găligan, golan, haimana, lungan, vagabond, vlăjgan.
JARCALÉTE ~ți m. pop. Persoană care umblă pe drumuri fără rost, neavând o ocupație bine definită; haimana. /Orig. nec.
jarcalete s. v. DERBEDEU. GĂLIGAN. GOLAN, HAIMANA. LUNGAN. VAGABOND. VLĂJGAN.
jarcalete, jarcaleți s. m. (prst.) haimana întreținută de o prostituată bătrână.

Jarcalete dex online | sinonim

Jarcalete definitie

Intrare: jarcalete
jarcalete substantiv masculin admite vocativul