Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

29 defini╚Ťii pentru japonez

c├│smos sn [At: DA ms / V: (rar) ~sm / Pl: ~uri / E: fr cosmos] 1 (Ant; ├«oc haos) Universul, considerat ca un tot armonios organizat, infinit ├«n timp ╚Öi spa╚Ťiu. 2 Spa╚Ťiu cosmic.
JAPON├ëZ, -─é, japonezi, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Japoniei sau este originar─â de acolo; nipon. 2. Adj. Care apar╚Ťine Japoniei sau japonezilor (1), privitor la Japonia ori la japonezi; nipon. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limba vorbit─â de japonezi (1). ÔÇô Din fr. japonais.
JAPON├ëZ, -─é, japonezi, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Japoniei sau care este originar─â de acolo; nipon. 2. Adj. Care apar╚Ťine Japoniei sau japonezilor (1), privitor la Japonia sau la japonezi; nipon. ÔŚŐ (Substantivat, f.) Limba vorbit─â de japonezi (1). ÔÇô Din fr. japonais.
JAPON├ëZ1, -─é, japonezi, -e, adj. Din Japonia, care apar╚Ťine Japoniei sau popula╚Ťiei ei. Limba japonez─â. Ôľş Vedea pentru ├«nt├«ia oar─â p─âs─ârile zugr─âvite pe paravanele japoneze, ├«n fiin╚Ť─â vie. ARGHEZI, P. T. 160.
JAPON├ëZ2, -─é, japonezi, -e, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Japoniei.
japon├ęz adj. m., s. m., pl. japon├ęzi; adj. f., s. f. japon├ęz─â, pl. japon├ęze
japon├ęz─â (limb─â) s. f., g.-d. art. japon├ęzei
japon├ęz s. m., adj. m., pl. japon├ęzi; f. sg. japon├ęz─â, g.-d. art. japon├ęzei, pl. japon├ęze
japon├ęz─â (limba) s. f., g.-d. art. japon├ęzei
JAPONÉZ s., adj. nipon.
JAPON├ëZ, -─é I. adj., s. m. f. (locuitor) din Japonia. II. adj. referitor la Japonia sau la popula╚Ťia ei. ÔÖŽ arta ~─â = art─â dezvoltat─â ├«n Japonia, prezent├ónd influen╚Ťe chineze ╚Öi coreene, caracterizat─â prin construc╚Ťii arhitecturale religioase (pagode) ╚Öi civile (palate) din lemn, cu acoperi╚Öul curbat, cu sculpturi ├«n lemn, bronz sau piatr─â ╚Öi cu picturi de un mare rafinament. ÔŚŐ (s. f.) limb─â vorbit─â ├«n Japonia. III. s. f. chifl─â ├«mpletit─â. (< fr. japonais)
japon├ęz (japon├ęz─â), adj. ÔÇô Nipon. Fr. japonaise, cu extindere la m. a consoanei caracteristice f. (dup─â DAR, din it. giapponese, ceea ce pare incert); pentru der., cf. amorez.
JAPON├ëZ1 ~─â (~i, ~e) Care apar╚Ťine Japoniei sau popula╚Ťiei ei; din Japonia; nipon. /<fr. japonais
JAPON├ëZ2 ~─â (~i, ~e) m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Japoniei sau este originar─â din Japonia; nipon. /<fr. Japonais
JAPONÉZĂ f. mai ales art. Limba japonezilor. /<fr. japonais
* japon├ęz, -─â adj. Locuitor din Japonia or─ş de neam japonez. Adj. Al Japonii─ş, din Japonia: steagu japonez.
JAPONEZ s., adj. nipon.
gr├ęv─â japon├ęz─â sint. s. Grev─â simbolic─â, f─âr─â ├«ncetarea lucrului; semn distinctiv: o banderol─â ÔŚŐ ÔÇ×├Äncep├ónd de ieri, Sindicatul Independent al Actorilor Profesioni╚Öti din Rom├ónia a trecut de la greva japonez─â la pichetele de protest.ÔÇŁ R.l. 18 X 95 p. 24. ÔŚŐ ÔÇ×Studen╚Ťii au declarat grev─â japonez─â.ÔÇŁ Timi╚Öoara interna╚Ť. 51/95 p. 7 (dup─â fr. gr├Ęve japonaise)
JAPON├ëZ, -─é (< fr.) s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. (La m. pl.) Popor care s-a format ca na╚Ťiune ├«n Japonia. Mai tr─âiesc ├«n S.U.A., Brazilia, Canada, Per├║ etc.; de religie ╚Öintoist─â, budist─â ╚Öi cre╚Ötin─â. ÔÖŽ Persoan─â care apar╚Ťine acestui popor sau este originar─â din Japonia; nipon. 2. Adj. Care apar╚Ťine Japoniei sau japonezilor, referitor la Japonia sau la japonezi. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limb─â din familia altaic─â, vorbit─â de japonezi. Primele inscrip╚Ťii ├«n japonez─â, cu caractere ideografice, ├«mprumutate de la chinezi, dateaz─â din sec. 6. J. modern─â folose╚Öte una dintre cele mai complicate scrieri, const├ónd din trei sisteme de scriere diferite (unul ideografic, de origine chinez─â ╚Öi dou─â silabice) care coexist─â ├«n mod sincretic; textele se scriu ├«n coloane verticale de la dreapta la st├ónga. ÔŚŐ Arta j. = art─â dezvoltat─â ├«n Japonia ├«nc─â din perioada Neoliticului ╚Öi materializat─â ini╚Ťial, ├«n perioada J┼Źmon, prin vase de ceramic─â al c─âror decor specific era torsada. ├Än perioada urm─âtoare, Yayoi (sec. 3 ├«. Hr.-2 d. Hr.), apar vasele de bronz ├«n form─â de clopot cu motive decorative liniare, sub╚Ťiri, deosebit de rafinate. Perioada Kufun, se caracterizeaz─â printr-o dezvoltare a artei funerare, morminte de tumuli, sarcofage din teracot─â ╚Öi piatr─â, al─âturi de care pot fi g─âsite statuete de lemn, podoabe ╚Öi arme de fier. ├Än arhitectur─â predomin─â elementele specifice templelor ╚Öintoiste: construc╚Ťii simple de lemn, cu acoperi╚Öul ├«n coam─â, ridicate deasupra unei platforme mult ├«n─âl╚Ťate. ├Än perioada Asuka (593-710), arta j. cunoa╚Öte o deosebit─â ├«nflorire sub influen╚Ťa artei chineze ╚Öi coreene. Construc╚Ťiile arhitecturale religioase (pagodele) ╚Öi civile (palatele), din lemn, se caracterizeaz─â prin acoperi╚Öul piramidal, format din mai multe etaje suprapuse, care se retrag succesiv av├ónd marginea stre╚Öinii ridicat─â, ╚Öi prin pere╚Ťii cu decora╚Ťii policrome, luxuriante. Cea mai veche m─ân─âstire budist─â japonez─â este H┼Źry┼şri (607) l├óng─â Nara, care include ÔÇ×Sala de aurÔÇŁ (Kondo), unde se afl─â grupul statuar din bronz denumit ÔÇ×Triada lui SakyamuniÔÇŁ ÔÇô m─ârturie a unei arte figurative, dezvoltat─â sub influen╚Ťa celei chineze ├«n perioada Tang. ├Än perioada Nara (710-794), sub influen╚Ťa continental─â, ├«n arta j. de manifest─â gustul pentru grandios ╚Öi monumentalitate (templul Todaiji), iar arta l─âcuitului cunoa╚Öte o ├«nflorire deosebit─â (ÔÇ×Tabernacolul lui TamamushiÔÇŁ). Sculptur─â ├«n lemn, bronz sau piatr─â, reprezent├ónd divinit─â╚Ťi budiste, figuri de ├«mp─âra╚Ťi ╚Öi demnitari, animale fantastice cu semnifica╚Ťii simbolice la dimensiuni colosale (ÔÇ×Triadele lui YakushiÔÇŁ, sec. 7; ÔÇ×Budha RoshanaÔÇŁ, sec. 8). ├Än pictur─â ├«ncep s─â fie ├«ntrebuin╚Ťate noi materiale, printre care creta, ruloul de h├órtie (emakimono) ╚Öi ruloul de m─âtase. ├Än perioada Heian (794-1185), influen╚Ťa chinez─â ├«╚Öi pierde din importan╚Ť─â, statuile, ├«n special din lemn, au tr─âs─âturi mistice, enigmatice (ÔÇ×Amyda NyoraiÔÇŁ, sec. 11, de Jocho). Al─âturi de pictura religioas─â se dezvolt─â ╚Öi stilul yamato-e, ├«n culori pastelate, delicate (ÔÇ×Istoria lui GenjiÔÇŁ). Elementele arhitectonice se armonizeaz─â cu peisajul (ÔÇ×EngakujiÔÇŁ, l├óng─â Ky┼Źto; Kongobuji, pe muntele Konya), iar gr─âdinile sunt integrate ├«n locuin╚Ťele aristocra╚Ťilor. Cre╚Öterea importan╚Ťei aristocra╚Ťiei r─âzboinice ├«n perioada Kamakura (1185-1333) se traduce pe plan artistic ├«n forme de un auster realism. ├Än statuara de lemn o aten╚Ťie sporit─â este acordat─â tr─âs─âturilor fe╚Ťei. ├Än pictur─â sunt abordate noi subiecte: hagiografice, anecdotice, povestiri populare. Arta portretistic─â ia un mare av├ónt (ÔÇ×Minamotono YoritomoÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Tairano ShigemoriÔÇŁ picturi de Fushiwara no Takanobu, sec. 13). O dat─â cu r─âsp├óndirea ritualului servirii ceaiului se dezvolt─â arta ceramicii (regiunea Seto). ├Än perioada Muromachi (sau Ashikaga, 1333-1573), caracterizat─â prin r─âsp├óndirea ideilor budiste zen, care promovau recuperarea valorilor materiale ╚Öi spirituale, ╚Öi ├«n perioadele urm─âtoare, un loc important ├«l ocup─â pictura sub form─â de kakemono-uri ╚Öi makimono-uri, de un mare rafinament al liniei ╚Öi coloritului (Sessh┼ź, sec. 15; K─üno Motonobu, sec. 16; K─üno Masanobu, K┼Źrin Ogata, sec. 17). Cu toat─â politica izola╚Ťionist─â instaurat─â ├«n perioada Tokugawa (1615-1868), infiltra╚Ťiile de tehnic─â artistic─â occidental─â vor duce la formarea unor curente opuse picturii oficiale K─üno; ╚Öcoala decorativ─â Rimpa (sec. 17), reprezentat─â de S┼Źtatsu (ÔÇ×Povestea lui GenjiÔÇŁ) ╚Öi K┼Źrin Ogata (ÔÇ×Prune ro╚Öii ╚Öi albeÔÇŁ), precum ╚Öi ╚Öcoala Maruyama (sec. 18-19), cu tendin╚Ťe realiste. De o r─âsp├óndire rapid─â se bucur─â genul popular ukiyo-e (sec. 18-19) care exalt─â via╚Ťa p─âm├ónteasc─â, manifest├óndu-se cu deosebire ├«n xilogravur─â ╚Öi ├«n arta stampelor mono- ╚Öi policrome de mare rafinament. (Harunobu, Sharaku, Utamaro, Hokusai, Hiroshige). Arhitectura (sanctuare, mausolee) continu─â s─â se dezvolte ├«n forme ╚Öintoist-budiste (complexul de la Nikk┼Ź). Tot acum, sub influen╚Ťa teatrului, se dezvolt─â crea╚Ťia de m─â╚Öti. Ca urmare a prelu─ârii contactelor cu Occidentul (perioada Meiji, 1868-1912), se introduc materiale ╚Öi ╚Öi stiluri tipic europene. Dup─â primul r─âzboi mondial, iau na╚Ötere mi╚Öc─âri de avangard─â (grupul Bunriha) ╚Öi Asocia╚Ťia japonez─â pentru designul industrial. Dup─â al doilea r─âzboi mondial, cinematografia j. se impune prin marii regizori A. Kurosawa, M. Kobayashi, M. Kenji, S. Kaneto├žare aduc o not─â specific─â, tradi╚Ťional─â, de mare plasticitate. Asupra arhitecturii j. se manifest─â ├«n special influen╚Ťa func╚Ťionalismului american, adaptat exigen╚Ťelor locale (K. Tange, J. Sakakura). ├Än anii ÔÇÖ60 se remarc─â activitatea grupului Metabolism (K. Kikutake, N. Kurokawa) ╚Öi a╚Öa-numitului New Wave japonez (A. Isozaki, K. Shinohara). ├Än pictur─â, sf├ór╚Öitul anilor ÔÇÖ50 este dominat de grupul Gutaj din Osaka (K. Shiraga, S. Murakami), ├«nrudit cu neodadaismul, iar dup─â anii ÔÇÖ60, de mi╚Öcarea Mono-ha.
MEDITERANA JAPONEZ─é v. Setonaikai.
SETONAIKAI sau SETO NO UCHI (MAREA INTERIOAR─é sau MEDITERANA JAPONEZ─é), mare cu ╚Ť─ârm neregulat, extins─â pe direc╚Ťie SV-NE, pe 435 km lungime ╚Öi 6-58 km l─â╚Ťime, ├«ntre ins. Honsh┼ź la N ╚Öi NE, ins. Shikoku la S ╚Öi ins. Ky┼źsh┼ź la V; 9,5 mii km2; ad.: 20-40 m. Comunic─â cu Oceanul Pacific prin str. Akashi ╚Öi Naruto, la NE, ╚Öi str. Bungo la SV, iar cu str. Coreei ╚Öi M. Japoniei prin str. Shimonoseki la V. Are peste 300 de ins. (mai mari: Awaji, Sh┼Źdo, Nishi-Nomi, Yashiro) ╚Öi mai multe golfuri (┼îsaka, K┼Źbe, Wakayama, Tokushima, Takamatsu, Hiroshima, Matsuyama, ┼îita ╚Ö.a.); datorit─â caracterului de mare ├«nchis─â, este puternic poluat─â.
JAPONÉZ, -Ă adj. (< fr. japonais): în sintagma limbă japoneză (v.).
JAPON├ëZ─é s. f. (cf. fr. japonais): limb─â mon-khmer ÔÇô a doua ca importan╚Ť─â, dup─â chinez─â, ├«n Extremul Orient, vorbit─â de japonezi, ├«n num─âr de aproape o sut─â de milioane, ├«n arhipelag, ├«n insulele Ryukyu, ╚Öi de cei din S.U.A., Brazilia ╚Öi insulele Hawaii. ├Äncep├ónd cu secolul al VI-lea, influen╚Ťa culturii chineze asupra celei japoneze s-a accentuat, fiind evident─â ├«n folosirea de c─âtre japonezi a aceleia╚Öi scrieri ╚Öi ├«n ├«mprumuturile de cuvinte din limba chinez─â ├«ntr-o mare propor╚Ťie. Primele texte japoneze dateaz─â din secolul al VII-lea sau al VIII-lea, c├ónd misionari budi╚Öti, chinezi ╚Öi coreeni, au ├«nceput s─â noteze cu scriere chinez─â ideografic─â limba japonez─â. Adoptarea acestei scrieri str─âine a durat c├óteva secole, deoarece j. este o limb─â flexionar─â, nu izolant─â ca limba chinez─â. Datorit─â unui preot japonez care a creat un sistem fonetic silabic ÔÇô kana ÔÇô de notare a limbii j., s-a putut realiza apoi o variant─â a acestuia ÔÇô katakana ÔÇô cu ideograme simplificate, care a devenit scrierea obligatorie ├«n pres─â ╚Öi ├«n transcrierea cuvintelor ├«mprumutate din limbile europene (├«n coloane verticale, de la dreapta la st├ónga). Sistemul modern de scriere japonez, alc─âtuit pe baza principiilor fonetic ╚Öi hieroglific, folose╚Öte diverse tipuri de scriere: o scriere pur fonetic─â, bazat─â pe semnele silabice kana, ├«n care pot fi scrise toate cuvintele limbii j.; o scriere hieroglific─â, tradi╚Ťional─â, care ├«ns─â ├«╚Öi ├«ngusteaz─â tot mai mult sfera de ├«ntrebuin╚Ťare; o transcriere latin─â, folosit─â curent ├«n dic╚Ťionare bilingve, ├«n ziare, ghiduri etc. Vocabularul limbii j. este foarte bogat, cuprinz├ónd ├«n m─âsur─â aproape egal─â cuvinte japoneze ╚Öi ├«mprumuturi din chinez─â, la acestea ad─âug├óndu-se ├«mprumuturile din limbile europene (portughez─â, olandez─â, german─â, francez─â ╚Öi englez─â). ├Än j. exist─â multe expresii pitore╚Öti ╚Öi formule de polite╚Ťe. Cuvintele indigene japoneze se termin─â numai ├«n vocal─â ╚Öi nu ├«ncep cu o oclusiv─â sonor─â (cu excep╚Ťia lui d); ele sunt ├«n majoritate bisilabice, nu au un accent principal. J. nu cunoa╚Öte categoria gramatical─â a genului, categoria de num─âr este destul de vag─â, cazurile sunt marcate prin elemente puse dup─â nume, la verb predomin─â formele impersonale, are multe moduri ╚Öi timpuri, multe numerale ├«mprumutate din chinez─â, iar ordinea cuvintelor ├«n fraz─â este fix─â. Vechea limb─â literar─â scris─â s-a p─âstrat p├ón─â la ├«nceputul secolului nostru, iar noua limb─â literar─â j., modern─â, fixat─â ├«n ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, pe baza dialectului din Tokio ÔÇô Yokohama, a devenit limb─â na╚Ťional─â la ├«nceputul secolului al XX-lea, p─âstr├ónd ├«ns─â ╚Öi unele forme vechi. J. cuprinde trei mari grupuri de dialecte: din est, din vest ╚Öi din sud (insulele Ryukyu).
CHAENOMELES Lindl., GUTUI JAPONEZ, fam. Rosaceae. Gen originar din Japonia, cca 4 specii, arbu╚Öti spino╚Öi, cca 1-5 m ├«n─âl╚Ťime. Frunze caduce, stipelate, din╚Ťate, ├«nflore╚Öte ├«nainte de ├«nfrunzire. Flori solitare sau c├«te 3, colorate ├«n nuan╚Ťe ╚Öi tonuri diverse de roz, crem, corai, ro╚Öu, oranj, alb. Fructe ÔÇô mere, necomestibile, globuloase, tari, foarte parfumate, cu s├«mburi bruni.
COSMOS Cav., FLUTURA╚ś, M─éR─éRI╚ÜE, JAPONEZE, fam. Compositae. Gen originar din ╚Ťinuturile calde ale Americii, cca 20 specii, erbacee, anuale sau vivace, cultivate ca anuale, 0,30-1.5 m ├«n─âl╚Ťime. Flori dispuse ├«n capitule (6-9 cm diametru), cele marginale ligulate, rozee, ro╚Öii, cele centrale (tubuloase) galbene. ├«nflore╚Öte ├«n iul.-oct.
DOLICHOS L., FASOLE JAPONEZ─é, fam. Leguminosae. Gen originar din Africa, Asia, America de S, Australia, zona tropical─â, cca 50 specii, erbacee, volubile, cca 3 m ├«n─âl╚Ťime. Flori mari, violete, roz-violete, liliachii, albe, ro╚Öii-earmin, odorante, a╚Öezate ├«n racem lax. ├«nfloresc vara-toamna. Fruct, p─âstaie lat─â cu marginile bombate.
Prunus glandulosa Thunb., ┬ź Vi╚Öin japonez ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori albe sau roz, c├«te 2-3 ├«n fascicule. Frunze ovate, p├«n─â la 9 cm lungime, lanceolate. Arbust, 1,5 m ├«n─âl╚Ťime. Fructe ro╚Öii, mici.
Prunus serrulata Lindl., ┬ź Cire╚Ö japonez ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara, ├«nainte sau o dat─â cu ├«nfrunzirea. Flori albe, 3-5 ├«n raceme pendente, neparfumate. Frunze ovoide cu v├«rf lung, ascu╚Ťit, 6-12 cm lungime, serate, glabre, pe partea inferioar─â glauce, pe cea superioar─â verzi-├«nchis. Arbore p├«n─â la 25 m ├«n─âl╚Ťime, cu scoar╚Ť─â neted─â, maro-├«nchis, ramurile tinere glabre. Fructe negre.
Prunus triloba Lindl., ┬ź Prun japonez ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte ├«n mart.-apr. Flori mari, roz-deschis, ca ni╚Öte rozete, apar ├«nainte de ├«nfrunzire, simple ╚Öi duble, cu diametrul de 3 cm, scurt-pedicelate, pe ramuri lungi ╚Öi sub╚Ťiri. Frunze, de la lat-eliptice p├«n─â la ad├«ncit-eliptice, rar cu 3 lobi la partea superioar─â, cuneate la baz─â, verzi-viu, pe partea inferioar─â mai deschise ╚Öi pubescente, scurt-pe╚Ťiolate. Arbust sau arbore mic, cca 3 m ├«n─âl╚Ťime, ramificat, ramuri maro-├«nchis, pubescente, catifelate, scoar╚Ť─â brun─â-├«nchis. Se folose╚Öte ╚Öi pentru cultura for╚Ťat─â. Fruct galben sau ro╚Öu, rotund, p─âros. Toate speciile au numeroase forme, variet─â╚Ťi ╚Öi soiuri foarte decorative.

Japonez dex online | sinonim

Japonez definitie

Intrare: japonez (adj.)
japonez admite vocativul adjectiv
Intrare: japonez (s.m.)
japonez admite vocativul substantiv masculin
Intrare: cireș japonez
Prunus serrulata biologie   nomenclatura binar─â
cireș japonez