japcă definitie

12 definiții pentru japcă

JÁPCĂ s. f. (În expr.) A lua cu japca = a lua cu forța și pe nedrept. – Din bg. žabka „laț, cursă”.
JÁPCĂ s. f. (În expr.) A lua cu japca = a lua cu forța și pe nedrept. – Din bg. žabka „laț, cursă”.
JÁPCA s. f. (Numai în expr.) A lua cu japca = a lua cu sila, cu forța și pe nedrept. Să nu poată lua cineva cu japca din aceste merișoare. ISPIRESCU, U. 60.
jápca (cu ~) loc. adv.
jápcă s. f.,
jápcă (jépci), s. f. – Extorsiune, spoliere, jefuire. Bg. – žapka (DAR). – Der. jepcan (var. jăpcan), s. m. (care spoliază); jepcăneală, s. f. (furt, hoție); jepcănitor, s. m. (hoț). Este posibil ca acest cuvînt să depindă de grupul expresiv jerpan, jerpeli.
JÁPCĂ f: A lua cu ~ a a) a lua cu forța; b) a-și însuși pe nedrept, fără a merita. /<bulg. žabka
jápcă2, jepci, s.f. (reg.) loc jos, pădinos, padină, mlaștină; băltoacă.
japcă f. violență: a lua cu japca. [Cf. jap].
jápca (cu) loc. adv. (din hapca supt infl. luĭ jap). V. hapca.
jápcă f., pl. e și jăpcĭ (V. japșă). Munt. est. Rar. Japină.
japcă, jăpci s. f. (intl.) tâlhărie

japcă dex

Intrare: japcă
japcă pl. jăpci substantiv feminin
japcă 1 pl. jepci substantiv feminin