jap definitie

21 definiții pentru jap

JAP interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu repeziciune; jnap. – Onomatopee.
JAP interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu repeziciune; jnap. – Onomatopee.
JAP interj. Onomatopee care redă zgomotul produs de lovirea cu un corp elastic (nuia, biciușcă etc.) sau de o lovitură dată cu repeziciune. Ajunge la el și jap încă una. ȘEZ. I 266.
JAP2, japi, s. m. (Reg.; ir.) Moșneag neputincios.
JAP1 interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu repeziciune. – Onomatopee.
jap2 (bătrân) s. m., pl. japi
jap3 (distanță) s. n., pl. jápuri
jap1 interj.
jap (moșneag neputincios) s. m., pl. japi
jap (distanță) s. n., pl. jápuri
jap interj.
JAP s. v. babalâc, baccea, căzătură, hodorog, ramolit.
JAP interj. jart! (~! i-a tras o palmă.)
jap interj. – Cuvînt care exprimă zgomotul produs de o lovitură, mai ales de o palmă. – Var. jart, jnap. Creație expresivă. – Der. japă, s. f. (Trans., nuia); jepăi (var. jepi, jăpăi, jopăi, jopoti, jupăi), vb. (a lovi; a biciui; a trosni); jepși, vb. (a umple, a înțesa), cu același semantism al lui bucși sau al fr. bourrer (după DAR, în legătură cu japșe „iaz”); jnăpăi, vb. (a lovi, a sparge).
JAP interj. (se folosete pentru a reda zgomotul produs de o lovitură cu nuiaua, cu biciușca, cu palma etc.) Jart. /Onomat.
jap2, japi, s.m.(reg., deprec.) Moșneag neputincios, cheag, javră, voază, baccea, babalâc, hodorog, hodoroagă.
jap1, jápuri, s.n.(reg.) Distanță echivalentă cu o aruncătură de piatră.
jap int. exprimă sgomotul lovirii. [Onomatopee].
jap și jart (V. țapină), interj. care arată huĭetu palmeĭ orĭ vergiĭ care lovește: jap o palmă! (ĭ-a tras o palmă!). V. leop și jap 2.
jap s. v. BABALÎC. BACCEA. CĂZĂTURĂ. HODOROG. RAMOLIT.
JAP interj. jart! (~! i-a tras o palmă.)

jap dex

Intrare: jap (bătrân)
jap 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin
Intrare: jap (distanță)
jap 3 s.n. substantiv neutru
Intrare: jap (zgomot)
jap 1 interj.