jaleș de câmp definitie

14 definiții pentru jaleș de câmp

JÁLEȘ, jaleși, s. m. 1. Gen de plante erbacee din familia labiatelor, cu frunze mari, opuse, dințate și cu florile viu colorate (Salvia); plantă care face parte din acest gen. 2. Plantă erbacee meliferă din familia labiatelor, cu frunze ovale și cu flori purpurii dispuse în spice (Stachys germanica). – Jale2 + suf. -eș.
JÁLEȘ, jaleși, s. m. 1. Gen de plante erbacee din familia labiatelor, cu frunze mari, opuse, dințate și cu florile viu colorate (Salvia); plantă care face parte din acest gen. 2. Plantă erbacee meliferă din familia labiatelor, cu frunze ovale și cu flori purpurii dispuse în spice (Stachys germanica). – Jale2 + suf. -eș.
JÁLEȘ s. m. Nume dat la mai multe specii de salbie. Obicinuindu-să și la băutura ceaiurilor calde, de frunză de jaleș înjumătățită cu lapte dulce și îndulcite cu zahăr. PISCUPESCU, O. 189.
!jáleș s. m., pl. jáleși
jáleș s. m.
JÁLEȘ s. (BOT.) 1. (Salvia officinalis) jale, salbie, salvie, (reg.) șerlai. 2. (Stachys germanica) jale, (reg.) pavăză.
JÁLEȘ s. v. coada-vacii, jale, salvie, urechea-porcului.
JALEȘ m. Plantă erbacee cu frunze ovale și cu flori purpurii dispuse în spice. /jale + suf. ~eș
jaleș m. plantă aromatică din familia labiatelor, întrebuințată în medicină (Salvia): țăranul vindecă gâlcile cu frunze de jaleș unse cu unt. [Tr. jale = ung. ZSÀLIA].
2) jale f., pl. jălĭ și jaleș m. (ung. zsálya, sálya, salvie, și zsályás, preparat cu salvie; sîrb. žalj, žalbija, germ. salbei, d. lat. salvia). Salvie. Altă plantă din aceĭașĭ familie (stachys [germanica și rectaj]). – Se numește și pavăză.
JALEȘ s. (BOT.) 1. (Salvia officinalis) jale, salbie, salvie, (reg.) șerlai. 2. (Stachys germanica) jale, (reg.) pavăză.
jaleș s. v. COADA-VACII. JALE. SALVIE. URECHEA-PORCULUI.
SALVIA L., JALEȘ, SALVIE, fam. Labiatae. Gen originar din zonele calde și temperate ale globului, cca 700 specii, erbacee, semilemnoase, anuale, bienale sau perene, semitufe săli tufe, cu tulpini fistuloase în 4 muchii. Frunze opuse, nedentate, dentate, crestate sau crestat-penate, pețiolate, lipsite de stipele. Flori hermafrodite, neregulate, divers colorate: roșii, albastre, mov, albe (caliciul bilabiat, persistent, mai scurt decît corola cilindrică, bilabiată, labiul superior întreg sau emarginat, curbat sau drept, iar cel inferior trilobat, mai scurt decît primul, 2 stamine fertile, scurte, uneori și stamine sterile, mici), cîte 2 sau mai multe, în verticile reunite în raceme terminale. înfloresc eșalonat, din iun. pînă la venirea brumei (noiemb.). Fruct compus din 4 nucule închise în caliciu.
STACHYS L., JALEȘ, STAHIS, fam. Labiatae. Gen originar din regiunile temperate ale globului, cca 200 specii, erbacee, majoritatea perene, puține semilemnoase sau lemnoase. Frunze nedivizate, prevăzute cu perișori gri-argintii, alcătuind o pîslă catifelată, lipsite de stipele. Flori hermafrodite, neregulate, purpurii, roșii, stacojii, galbene sau albe, destul de mici (caliciu cu 5 dinți și 5 sau 10 nervuri, corolă bilabiată cu labiul superior boltit, tubul cilindric cu un inel păros, 4 stamine, din care 2 exerte și 2 mai scurte, antere cu 2 loji despărțite), dispuse în buchet, în axa frunzei sau într-un spic terminal. Fruct format din 4 nucule.

jaleș de câmp dex