Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru jachet

JACH├ëT─é, jachete, s. f. Hain─â (tricotat─â) femeiasc─â ├«ncheiat─â ├«n fa╚Ť─â, care acoper─â partea de sus a corpului ╚Öi care se poart─â peste bluz─â sau peste rochie. ÔÖŽ Hain─â b─ârb─âteasc─â de ceremonii, croit─â pe talie, lung─â p├ón─â aproape de genunchi. ÔÇô Din fr. jaquette.
JACH├ëT─é, jachete, s. f. Hain─â (tricotat─â) femeiasc─â ├«ncheiat─â ├«n fa╚Ť─â, care acoper─â partea de sus a corpului ╚Öi care se poart─â peste bluz─â sau peste rochie. ÔÖŽ Hain─â b─ârb─âteasc─â de ceremonii, croit─â pe talie, lung─â p├ón─â aproape de genunchi. ÔÇô Din fr. jaquette.
JACHÉT s. n. v. jachetă.
JACH├ëT─é, jachete, s. f. Hain─â b─ârb─âteasc─â, corespunz├«nd vestonului, lung─â p├«n─â mai jos de ╚Öolduri, cu pulpanele rotunjite ├«n fa╚Ť─â ╚Öi croit─â pe talie. Purta o jachet─â str├«ns─â pe corp, care se ├«ncheia frumos ├«n fa╚Ť─â. CAMIL PETRESCU, O. I 303. Jacheta mea a cenu╚Öie de var─â. CARAGIALE, M. 26. ├Ämbodoli╚Ťi ├«n surtuce ╚Öi jachete. NEGRUZZI, S. I 105. ÔÖŽ Hain─â femeiasc─â, care acoper─â partea de sus a corpului ╚Öi se poart─â peste bluz─â sau peste rochie. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) jach├ęt, jachete (C. PETRESCU, L. R. 15), s. n.
jach├ęt─â s. f., g.-d. art. jach├ętei; pl. jach├ęte
jach├ęt─â s. f., pl. jach├ęte
JACHÉTĂ s. giacă.
JACH├ëT─é s.f. Hain─â b─ârb─âteasc─â de ceremonie croit─â pe talie, lung─â aproape de genunchi. ÔÖŽ Hain─â femeiasc─â croit─â pe talie, care acoper─â partea de sus a corpului. [< fr. jaquette].
JACH├ëT─é s. f. hain─â b─ârb─âteasc─â de ceremonie croit─â pe talie, lung─â, p├ón─â aproape de genunchi. ÔŚŐ hain─â femeiasc─â pe talie, care acoper─â partea de sus a corpului. (< fr. jaquette)
jach├ęt─â (jach├ęte), s. f. ÔÇô Hain─â ├«ncheiat─â ├«n fa╚Ť─â. ÔÇô Mr. jachet─â. Fr. jaquette, cf. ngr. ╬Â╬▒¤░╬ş¤ä╬▒, tc. ├žaket, bg. ┼żaketa.
JACH├ëT─é ~e f. Hain─â (femeiasc─â) scurt─â, cu m├óneci, ├«ncheiat─â ├«n fa╚Ť─â, care este purtat─â peste rochie, bluz─â, c─âma╚Ö─â etc. ╚Öi acoper─â partea superioar─â a corpului. /<fr. jaquette
jachet─â f. un fel de hain─â pe talie cu poale dind─âr─ât (= fr. jaquette).
* jach├ęt─â f., pl. e (fr. jaquette, dim. d. jaque, o ha─şn─â str├«mt─â ╚Öi scurt─â din evu medi┼ş, pe care uni─ş o deriv─â d. Jacques, Iacob, epitet ironic, dat ╚Ť─âranului, fiindc─â el purta aceast─â ha─şn─â la ├«nceput). Un fel de redingot─â cu poalele ma─ş deschise. Surtuc. Paltona╚Ö scurt ╚Öi lipit de corp purtat de feme─ş. ÔÇô Munt. vulg. jagh├ęd n., pl. ╚Öi e.
jach├ęt─â-tai├│r s. f. ÔŚŐ ÔÇ×[...] prin taior se ├«n╚Ťelege acum un ansamblu de dou─â piese, clasica fust─â ╚Öi jachet─â, sau orice fel de fust─â cu jachet─â-taior sau pantalon cu jachet─â-taior sau chiar fust─â-pantalon care a revenit cu aplomb ├«n costuma╚Ťia zilelor ploioase, ╚Öi ea cu jachet─â-taior.ÔÇŁ S─âpt. 17 VIII 79 p. 8 (din jachet─â + taior)

Jachet dex online | sinonim

Jachet definitie

Intrare: jachet─â
jachet substantiv neutru
jachet─â substantiv feminin