2 definiții pentru jărcuire
jărcuí (jercuí), jărcuiésc (jercuiésc), vb. IV (reg.) a bate. jărcuĭésc v. tr. (d. jarcă). Nord. Sfîșiĭ, rup. V. refl. Mă sfîșiĭ, mă rup: cojocu s’a jărcuit.
Jărcuire dex online | sinonim
Jărcuire definitie
Intrare: jărcui
jărcui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a