5 definiții pentru izvorâtor
izvorâtór (
înv.)
adj. m.,
s. m.,
pl. izvorâtóri;
adj. f.,
s. f. sg. și
pl. izvorâtoáre
izvorâtór adj. m., s. m., pl. izvorâtóri; f. sg. și pl. izvorâtoáre IZVORÂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Din care izvorăște. /a izvorî + suf. ~tor izvoritor a. și m. din care izvorește: marele mucenic Dimitrie, Izvoritorul de mir.
izvorîtór, -oáre adj. (d. izvorăsc). Care face să izvorască: sfîntu Dumitru izvorîtoru de mir.
Izvorâtor dex online | sinonim
Izvorâtor definitie
Intrare: izvorâtor (adj.)
Intrare: izvorâtor (s.m.)
izvorâtor substantiv masculin