izomorfism definitie

11 definiții pentru izomorfism

IZOMORFÍSM s. n. 1. Relație, corespondență între două obiecte, fenomene etc. care au aceeași structură; identitate de structură. 2. Proprietate a substanțelor cu compoziție chimică diferită, dar cu structură înrudită, de a se prezenta în aceleași forme structurale cristalografice; izomorfie. 3. Termen întrebuințat de unii lingviști structuraliști pentru a denumi paralelismul de structură dintre silabă, cuvânt și propoziție sau frază. – Din fr. isomorphisme.
IZOMORFÍSM s. n. 1. Relație, corespondență între două obiecte, fenomene etc. care au aceeași structură; identitate de structură. 2. Proprietate a substanțelor cu compoziție chimică diferită, dar cu structură înrudită, de a se prezenta în aceleași forme structurale cristalografice; izomorfie. 3. Termen întrebuințat de unii lingviști structuraliști pentru a denumi paralelismul de structură dintre silabă, cuvânt și propoziție sau frază. – Din fr. isomorphisme.
IZOMORFÍSM s. n. Proprietatea unor substanțe cu compoziție chimică diferită dar analogă, de a cristaliza în cristale cu forme identice sau asemănătoare.
izomorfísm s. n.
izomorfísm s. n.
IZOMORFÍSM s. (FIZ.) izomorfie.
IZOMORFÍSM s.n. Identitate de structură. ♦ (Mat.) Corespondență biunivocă între două mulțimi cu aceeași structură. ♦ Însușire a unor substanțe cu compoziție chimică analoagă de a cristaliza în aceleași forme cristaline; izomorfie. [Var. isomorfism s.n. / < fr. isomorphisme, cf. gr. isos – egal, morphe – formă].
IZOMORFÍSM s. n. 1. identitate de formă, de structură. 2. proprietate a unor substanțe cu compoziție chimică analoagă de a cristaliza în aceleași forme cristaline; izomorfie. 3. (mat.) corespondență biunivocă între elementele a două mulțimi cu aceeași structură. (< fr. isomorphisme)
IZOMORFÍSM n. 1) Corespondență între două obiecte, fenomene care au aceeași structură; identitate de structură. 2) Proprietate a unor substanțe de a fi izomorfe. /<fr. isomorphisme
IZOMORFISM s. (FIZ.) izomorfie.
izomorfism, (engl.= isomorphism), proprietatea a două sau mai multe substanțe cristaline cu compoziții chimice diferite de a genera forme cristalografice identice și de a fi capabile să cristalizeze simultan, generând cristale mixte (ex. seria i. albit, NaAlSi3O8 – anortit, CaAl2Si2O8).

izomorfism dex

Intrare: izomorfism
izomorfism substantiv neutru