izini definitie

7 definiții pentru izini

IZINÍ, izinesc, vb. IV. (Regional) 1. Tranz. (Despre rufe) A spăla prost, de mîntuială; a băga în boală. 2. Refl. A nu se dezvolta normal; a se pipernici, a se închirci.
iziní (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. izinésc, imperf. 3 sg. izineá; conj. prez. 3 să izineáscă
iziní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. izinésc, imperf. 3 sg. izineá; conj. prez. 3 sg. și pl. izineáscă
IZINÍ vb. v. chirci, degenera, închirci, pipernici, sfriji, zgârci.
IZINÍ, izinésc, vb. IV. 1. Intranz. A slăbi, a se ogârji, a zălezi. 2. Tranz. și refl. A (se) murdări. (cf. izină)
izinésc v. tr. (d. izină saŭ sîrb. zijániti, bg. zĭanosam, sufer pagubă. V. izină). Munt. Olt. Port o rufă prea mult și o murdăresc așa în cît nu maĭ ĭese la spălat. V. refl. Mă murdăresc așa în cît să nu maĭ ĭes la spălat. Fig. Mă închircesc, mă pipernicesc (de boală, de traĭ răŭ).
izini vb. v. CHIRCI. DEGENERA. ÎNCHIRCI. PIPERNICI. SFRIJI. ZGÎRCI.

izini dex

Intrare: izini
izini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a