IZÍNĂ s. f. (Regional) 1. Murdărie a rufelor sau a hainelor purtate prea mult. ◊ Expr. A băga rufele în izină = a băga rufele în boală, v. boală. 2. Dezvoltare anormală; piperniceală.

IZÍNĂ s. f. (Reg.) 1. Murdărie a hainelor sau a rufelor purtate prea mult sau necurățate bine. 2. Dezvoltare insuficientă; piperniceală. – Sb. jezina „slăbiciune” (provenită din boală).

IZÍNĂ s. v. jeg, murdărie, necurățenie.

IZÍNĂ, izíne, s. f. 1. Lâncezeală, moleșeală. 2. Jeg, murdărie. (din sb. jèzina (Drăganu; DAR); der. iziní vb. IV)

izínă (izíne), s. f. – 1. Slăbiciune, moliciune, lîncezeală. – 2. Murdărie, jeg. Sb. jèzina (Drăganu, Dacor., VII, 134; DAR). – Der. izini, vb. (a slăbi; a murdări).

izínă f. fără pl. (rus. izĭán, bg. zĭan, sîrb. zijan, pagubă d. turc. ziĭan, pagubă. V. izinesc, ĭezină). Olt. (pronunțat izînă). Slăbiciune de boală, de traĭ răŭ, de frică.

izină s. v. JEG. MURDĂRIE. NECURĂȚENIE.