IZGORÎ vb. v. aprinde, fermenta, încinge.

izgorî (-résc, -ít), vb. refl. – Despre cereale, a fermenta. Sl. izgorĕti (Tiktin; DAR), cf. sb. izgorjeti, rus. izgorĕtĭ. Cf. dogorî, prigoare.

izgorắsc, a -î́ v. tr. (vsl. iz-gorĭeti, sîrb. izgoreti, a nimici pin foc; rus. izgorĭetĭ. V. ogor). Est. Rar. Încing (aprind, stric) grînele adunate. V. refl. Grînele se izgorăsc de căldură.

izgorî vb. v. APRINDE. FERMENTA. ÎNCINGE.