izbrănire definitie

2 intrări

4 definiții pentru izbrănire

IZBRĂNÍ, izbrănésc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A solda, a lichida (2), a satisface (2). (împrum. cultural < sl. izbrati, part. izbiranŭ)
izbrăní (-nésc, -ít), vb. – A solda, a achita, a lichida. Sl. izbrati, part. izbiranŭ (Cihac, II, 153). Împrumut cultural, înv. (sec. XVIII). – Der. zbranca, s. f. (în expresia a da zbranca, a prăda, a jefui).
izbrăníre s.f. (înv.) lămurire, clarificare, răfuire, achitare, lichidare, limpezire.
izbrănésc v. tr. (vsl. *iz-braniti. V. braniște). Sec. 18-19. Lămuresc, răfuĭesc, regulez, termin (o afacere), achit (un creditor).

izbrănire dex

Intrare: izbrăni
izbrăni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: izbrănire
izbrănire