5 definiții pentru iușnit
IUȘNÍ, iușnesc,
vb. IV. (
Mold.)
1. Intranz. (Despre bici) A produce zgomotul caracteristic plesniturii; a plesni. Se putea auzi cum iușnea biciul în carne. CONTEMPORANUL, IV 304.
2. Tranz. (Subiectul este persoana care lovește cu biciul) A atinge (pe cineva) cu biciul sau cu biciușca. Să-l iușnești, Să-l plesnești. SEVASTOS, N. 15.
iușní (a ~) (
pop.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. iușnésc,
imperf. 3
sg. iușneá;
conj. prez. 3 să iușneáscă
iușní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. iușnésc, imperf. 3 sg. iușneá; conj. prez. 3 sg. și pl. iușneáscă IUȘNÍ, iușnésc,
vb. IV.
Tranz. (
Var.) A iuști2. (
cf. iuști)
ĭușnésc v. tr. (d. ĭușcă). Est. Lovesc cu ĭușca. V. intr. Plesnesc din bicĭ.
Iușnit dex online | sinonim
Iușnit definitie
Intrare: iușni
iușni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a