ISTOVEÁLĂ s. f. Faptul de a (se) istovi; sleire a puterilor; stare de epuizare fizică. – Istovi + suf. -eală.

ISTOVEÁLĂ s. f. Faptul de a (se) istovi; sleire a puterilor; stare de epuizare fizică. – Istovi + suf. -eală.

ISTOVEÁLĂ s. f. Sleire a puterilor, epuizare fizică.

istoveálă s. f., g.-d. art. istovélii

istoveálă s. f., g.-d. art. istovélii

ISTOVEÁLĂ s. v. extenuare.

ISTOVEALĂ s. epuizare, extenuare, istovire, secătuire, sfîrșeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, vlăguire, (înv. și reg.) slăbie, (înv. livr.) marasm. (Stare de totală ~.)