Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru istorisi

ISTORIS├Ź, istorisesc, vb. IV. Tranz. A povesti, a expune, a nara. ÔÇô Din ngr. ist├│risa (aor. lui istor├│).
ISTORIS├Ź, istorisesc, vb. IV. Tranz. A povesti, a expune, a nara. ÔÇô Din ngr. ist├│risa (aor. lui istor├│).
ISTORIS├Ź, istorisesc, vb. IV. Tranz. A povesti, a nara. Vor sta t├«rziu dup─â miezul nop╚Ťii, s─â-╚Öi istoriseasc─â amintiri. C. PETRESCU, C. V. 30. Istorisea p─ârin╚Ťilor lui tot ce p─â╚Ťise ├«n pribegia lui. ISPIRESCU, L. 331. Noi tare ne-am mirat ╚śi prin lume c-am plecat Taina s-o istorisim. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 513. ÔŚŐ Absol. Iac─â a╚Öa... ╚śi mili╚Ťianul istorisea mai departe. CAMILAR, N. I 307. B─âtr├«nul prinse a istorisi, ├«n lumina m├«hnit─â a unei zile ce╚Ťoase de toamn─â. SADOVEANU, O. I 360.
istoris├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. istoris├ęsc, imperf. 3 sg. istorise├í; conj. prez. 3 s─â istorise├ísc─â
istoris├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. istoris├ęsc, imperf. 3 sg. istorise├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. istorise├ísc─â
ISTORIS├Ź vb. v. povesti.
A ISTORIS├Ź ~├ęsc tranz. (lucruri auzite, v─âzute sau ├«nsu╚Öite) A relata ├«ntr-o succesiune logic─â ╚Öi ├«ntr-o form─â anumit─â; a povesti; a nara. /<ngr. istoriso
istoris├Č v. a povesti. [Gr. mod. ISTORIZO (prin mijlocirea aoristului)].
istoris├ęsc v. tr. (ngr. istorizo, aor. ist├│risa). Narez, povestesc, spun. ÔÇô ├Än sec. 17 istor├ęsc (ngr. istor├│).
ISTORISI vb. a ar─âta, a expune, a ├«nf─â╚Ťi╚Öa, a nara, a povesti, a prezenta, a relata, a spune, (├«nv.) a parastisi. (A ~ subiectul unei piese.)

Istorisi dex online | sinonim

Istorisi definitie

Intrare: istorisi
istorisi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a