Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru istorioar─â

ISTORIO├üR─é, istorioare, s. f. Scurt─â povestire distractiv─â, moralizatoare, de obicei pentru copii. [Pr.: -ri-oa-] ÔÇô Istorie + suf. -ioar─â.
ISTORIO├üR─é, istorioare, s. f. Scurt─â povestire distractiv─â, moralizatoare, de obicei pentru copii. [Pr.: -ri-oa-] ÔÇô Istorie + suf. -ioar─â.
ISTORIO├üR─é, istorioare, s. f. Diminutiv al lui istorie (4); scurt─â povestire distractiv─â, glumea╚Ť─â, moralizatoare, de obicei pentru copii. V. anecdot─â, snoav─â. Creang─â a scris aceste istorioare nu ca poet, ci ca pedagog, cu un scop pur didactic. IBR─éILEANU, S. 151. Donici fabulistul... ne spuse-aceast─â mic─â-istorioar─â. BOLINTINEANU, O. 195. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ri-oa-.
istorioáră (-ri-oa-) s. f., g.-d. art. istorioárei; pl. istorioáre
istorioáră s. f. (sil. -ri-oa-), g.-d. art. istorioárei; pl. istorioáre
ISTORIOÁRĂ ~e f. (diminutiv de la istorie) Povestire scurtă, de obicei distractivă. [Sil. -ri-oa-] /istorie + suf. ~oară
istorioar─â f. istorie glumea╚Ť─â, anecdot─â amuzant─â.
istorio├ír─â (oa dift.) f., pl. e (dim. d. istorie). Mic─â nara╚Ťiune, mic─â povestire de aventur─ş sa┼ş de ├«nt├«mpl─âr─ş.

Istorioar─â dex online | sinonim

Istorioar─â definitie

Intrare: istorioar─â
istorioar─â substantiv feminin
  • silabisire: -ri-oa-