ISTERÍE, isterii, s. f. Tulburare mintală manifestată prin descărcări emoționale, leșin, sugestibilitate, simptome fără bază organică. – Din fr. hystérie, it. isteria.

ISTERÍE, isterii, s. f. Boală nervoasă caracterizată prin apariția unor simptome neurologice foarte variate, nejustificate de existența unor leziuni și declanșate prin șocuri emotive (accese de râs sau de plâns, convulsii, sufocări etc.), sugestie sau autosugestie etc. – Din fr. hystérie, it. isteria.^[1]

ISTERÍE s. f. Boală nervoasă caracterizată prin tulburări ale sensibilității, sufocări, convulsii, accese de rîs sau de plîns. V. nevricale. Penelopa fusese apucată de un acces de isterie. BART, E. 166. ◊ Fig. Împotriva isteriei și a pregătirilor de război, se ridică în țările capitaliste puternice forțe democratice și în primul rînd clasa muncitoare, a cărei unitate de acțiune crește tot mai mult. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2775.

isteríe s. f., art. istería, g.-d. art. isteríei; pl. isteríi, art. isteríile

isteríe s. f., art. istería, g.-d. art. isteríei; pl. isteríi, art. isteríile^[1]

ISTERÍE s. (MED.) (înv.) isterism.^[1]

ISTERÍE s.f. Boală nervoasă manifestată prin tulburări ale sensibilității, prin convulsii etc., nejustificate de existența unor leziuni. [Gen. -iei, var. histerie s.f. / cf. fr. hystérie < gr. hystera – uter].

ISTERÍE s. f. formă de nevroză manifestată prin excitabilitate mărită, accese convulsive, agresivitate etc. (< fr. hystérie, it. isteria)

isteríe (isteríi), s. f. – Boală nervoasă manifestată prin accese de rîs sau de plîns, convulsii etc. – Var. histerie. Fr. hystérie. – Der. isteric, adj., din fr. hystérique; istericos, adj. (isteric), din ngr. ὐστεριϰός, sec. XIX, înv.; istericó, s. n. (isterie), din ngr. ὐστεριϰόν (Gáldi 203); istericale, s. f. pl. (isterie), din ngr. ὐστεριϰά.

ISTERÍE ~i f. 1) Excitare nervoasă extremă manifestată printr-un comportament violent și prin pierderea controlului asupra propriei persoane. 2) med. Boală de nervi manifestată prin convulsii și prin accese de râs sau de plâns. [G.-D isteriei] /<fr. hystérie, it. isteria^[1]

isterie f. boală nervoasă.

*isteríe f. (d. isteric; fr. hystérie). Med. Afecțiune nervoasă caracterizată pin sufocațiunĭ, convulsiunĭ ș. a. și considerată pe nedrept ca particulară numaĭ femeiĭ.^[1]

ISTERIE s. (MED.) (înv.) isterism.