ISIHÍE s. f. (Înv.) Liniște, odihnă, tihnă. – Din ngr. isihía.

ISIHÍE s. f. (Grecism înv.) Liniște, odihnă, tihnă. – Din ngr. isihía.

ISIHÍE s. f. (Grecism învechit) Liniște, tihnă. Mă bucur în isihie de rodul îndelungatei mele trude. CARAGIALE, S. N. 20.

isihíe (înv.) s. f., art. isihía, g.-d. isihíi, art. isihíei

isihíe s. f., art. isihía, g.-d. isihíi, art. isihíei

ISIHÍE s. v. liniște, pace, tihnă.

ISIHÍE s. f. stare de liniște, contemplație, extaz, iluminare. (< gr. hesykhia)

isihíe (-íi), s. f. – Odihnă, liniște, răgaz, timp liber. – Mr. isihie. Ngr. ἠσυχία (Gáldi 203). Sec. XVIII, înv.

isichie f. liniște, hodihnă: stând la sfat în isichie POP. [Gr. mod.].

isihíe f. (ngr. isyhia, vgr. ῾esyhia, a. î. V. sihastru). Fam. Rar. Liniște, odihnă.

isihie s. v. LINIȘTE. PACE. TIHNĂ.