iscoadă definitie

12 definiții pentru iscoadă

ISCOÁDĂ, iscoade, s. f. Persoană însărcinată să facă, în taină, cercetări sau să obțină informații în interesul cuiva; militar trimis în recunoaștere; spion. – Din iscodi (derivat regresiv).
ISCOÁDĂ, iscoade, s. f. Persoană însărcinată să facă, în taină, cercetări sau să obțină informații în interesul cuiva; militar trimis în recunoaștere; spion. – Din iscodi (derivat regresiv).
ISCOÁDĂ, iscoade, s. f. (Învechit și arhaizant) Persoană însărcinată să facă, în taină, cercetări în interesul cuiva; militar trimis în recunoaștere; spion. V. emisar, cercetaș. Iscoadele trimise să-i caute urma, nu l-au mai aflat niciodată. GALAN, Z. R. 40. Forfotesc iscoade multe ca să afle, să scornească: Cine-s prea ciudații oaspeți de la crîșma-mpărătească. IOSIF, P. 63. Fă ochii-n patru; de boieri să-ți fie teamă, E-n primejdie iscoada cînd e taina mai de seamă. DAVILA, V. V. 21.
iscoádă s. f., g.-d. art. iscoádei; pl. iscoáde
iscoádă s. f., g.-d. art. iscoádei; pl. iscoáde
ISCOÁDĂ s. (IST.) spion, (prin Transilv.) verbuncaș, (înv.) cearșit, limbă, privitor.
ISCOÁDĂ s. v. analiză, cercetare, examinare, observare, observație, scrutare, studiere, studiu.
ISCOÁDĂ ~e f. 1) înv. mil. Persoană care execută o cercetare pe pozițiile inamicului; cercetaș; spion. 2) Persoană care iscodește. /v. a iscodi
iscoadă f. 1. cercetaș, emisar; 2. spion: află dela iscoade. [Slav. SŬHODA].
*iscoádă (oa dift.) f., pl. e (vsl. *izhoda = šŭhoda, spion; sîrb. u-hoda, spion). Care iscodește, spion. A te duce de iscoadă, a te duce să iscodeștĭ.
ISCOA s. spion, (prin Transilv.) verbuncaș, (înv.) cearșit, limbă, privitor.
iscoa s. v. ANALIZĂ. CERCETARE. EXAMINARE. OBSERVARE. OBSERVAȚIE. SCRUTARE. STUDIERE. STUDIU.

iscoadă dex

Intrare: iscoadă
iscoadă substantiv feminin