Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru ischion

ISCHI├ôN, ischionuri, s. n. Una dintre cele trei p─âr╚Ťi care formeaz─â osul iliac. [Pr.: -chi-on] ÔÇô Din fr. ischion.
ISCHI├ôN, ischionuri, s. n. Una dintre cele trei p─âr╚Ťi care formeaz─â osul iliac. [Pr.: -chi-on] ÔÇô Din fr. ischion.
├ŹSCHION s. n. (Anat.) Unul dintre cele trei oase care formeaz─â osul iliac. V. ilion, pubis. ÔÇô Pronun╚Ťat: -chi-on.
ischi├│n (-chi-on) s. n., pl. ischi├│nuri
ischi├│n s. n. (sil. -chi-on), pl. ischi├│nuri
ISCHI├ôN s.n. Unul dintre cele trei oase care formeaz─â osul iliac. [Pron. -chi-on. / < fr. ischion, cf. gr. ischion ÔÇô ╚Öold].
ISCHIÓN s. n. os care, împreună cu ilionul și pubisul, formează osul iliac. (< fr. ischion)
*├şschion ╚Öi -├│n n., pl. oane (vgr. ishion, din ace─şa╚Ö─ş r─âd. cu ischias). Anat. Partea inferioar─â a osulu─ş coxal ├«n care se ├«mbuc─â osu coapse─ş.

Ischion dex online | sinonim

Ischion definitie

Intrare: ischion
ischion substantiv neutru
  • silabisire: -chi-on