ironizare definitie

2 intrări

18 definiții pentru ironizare

IRONIZÁ, ironizez, vb. I. Tranz. A avea o atitudine ironică față de ceva sau de cineva; a spune ironii pe seama cuiva; a zeflemisi, a persifla. ◊ Refl. recipr. Se ironizau neîncetat. – Din fr. ironiser.
IRONIZÁRE, ironizări, s. f. Acțiunea de a (se) ironiza și rezultatul ei. – V. ironiza.
IRONIZÁ, ironizez, vb. I. Tranz. A avea o atitudine ironică față de ceva sau de cineva; a spune ironii pe seama cuiva; a zeflemisi, a persifla. ◊ Refl. recipr. Se ironizau neîncetat. – Din fr. ironiser.
IRONIZÁRE, ironizări, s. f. Acțiunea de a (se) ironiza și rezultatul ei. – V. ironiza.
IRONIZÁ, ironizez, vb. I. Tranz. A spune ironii pe socoteala cuiva, a avea o atitudine ironică față de cineva sau ceva; a lua peste picior, a zeflemisi. Cu ascuțime ironiza M. Gorki pe acei tineri scriitori care considerau schița ca un gen mai greu decît romanul. V. ROM. iulie 1953, 271. Cînd un om își ironizează o durere veche, crede că a devenit tare. C. PETRESCU, C. V. 153.
ironizá (a ~) vb., ind. prez. 3 ironizeáză
ironizáre s. f., g.-d. art. ironizắrii; pl. ironizắri
ironizá vb., ind. prez. 1 sg. ironizéz, 3 sg. și pl. ironizeáză
ironizáre s. f., g.-d. art. ironizării; pl. ironizări
IRONIZÁ vb. a persifla, a zeflemisi, (fig.) a împunge, a înțepa, a șfichiui, a urzica. (A ~ pe cineva.)
IRONIZÁRE s. persiflare, zeflemisire, (fig.) șfichiuire. (~ cuiva.)
IRONIZÁ vb. I. tr. A face ironii la adresa cuiva; a zeflemisi. [< fr. ironiser, it. ironizzare].
IRONIZÁRE s.f. Acțiunea de a ironiza. [< ironiza].
IRONIZÁ vb. tr. a formula ironii la adresa cuiva; a persifla. (după fr. ironiser)
A IRONIZÁ ~éz tranz. (persoane) A trata cu ironii; a lua în râs; a batjocori; a zeflemisi. /<fr. ironiser
IRONIZA vb. a persifla, a zeflemisi, (fig.) a împunge, a înțepa, a șfichiui, a urzica. (A ~ pe cineva.)
IRONIZARE s. persiflare, zeflemisire, (fig.) șfichiuire. (~ cuiva.)
A IRONIZA a da (cuiva) cu flit, a face bășcălie / mișto, a lua împrejur (pe cineva), a lua în balon / în bășcălie / în răspăr / în tărbacă / în zeflemea, a lua la bulane / la mijloc / la mișto / la perpulis (pe cineva), a miștocări, a mușca de cur (pe cineva), a plesni (pe cineva) în pălărie, a-i trage (cuiva) un ibrișin pe la nas.

ironizare dex

Intrare: ironiza
ironiza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: ironizare
ironizare substantiv feminin